Cristofor Columb a descoperit America, dar a răspândit în Europa sifilisul

1
10

columb7Cristofor Columb ar fi la originea propagării sifilisului, pentru că ar fi adus din Lumea Nouă o bacterie înrudită, care a suferit mutaţii, transformându-se în bacteria ce transmite virusul în Europa (Treponema Pallidum), potrivit unui studiu publicat de revistă americană online Cristofor Columb ar fi la originea propagării sifilisului, pentru că ar fi adus din Lumea Nouă o bacterie înrudită, care a suferit mutaţii, transformându-se în bacteria ce transmite virusul în Europa (Treponema Pallidum), potrivit unui studiu publicat de revistă americană online PLoS.

O echipă condusă de Kristin Harper, de la universitatea din Atlanta, a studiat 26 de tulpini de bacterii Treponema, provenite din diverse regiuni ale lumii, folosind pentru prima dată genetică moleculară pentru a descoperi originea sifilisului. Cercetătorii au constatat că tulpinile de Treponema cele mai apropiate de agentul etiologic al sifilisului, Treponema Pallidum, au apărut pentru prima dată în Europa în 1495 şi erau tulpini vechi, descoperite în America de Sud, aflate la originea bolii pian, o boală tropicală cutanată.

Pianul, o boală care apare şi în prezent în zonele sărace din Africa, Asia şi America de Sud, există şi în perioada respectivă în regiunile tropicale cunoscute deja în Lumea Veche, dar sub o altă formă genetică. Peste 500.000 de persoane suferă în prezent de această boală, majoritatea victimelor fiind copii. Virusul este transmis prin piele sau pe cale orală. Pentru a explica mutaţia bacteriei Treponema, cercetătorii afirma că subspecia aflată la originea pianului, care prefera climă umedă, a trebuit să se adapteze climei temperate europene şi a mutat în subspecia aflată la originea sifilisului.

În lucrarea sa „Candide”, Voltaire afirma că exploratorul Cristofor Columb a „luat dintr-o insulă din America de Sud această boală care afectează sursa reproducerii şi care chiar împiedica reproducerea, uneori”. De fapt, Columb şi echipajul său s-ar fi îmbolnăvit nu de sifilis, ci de pian.

Biologul George Armelagos, coautor al studiului, a remarcat că sifilisul „este unul dintre primele exemple notabile ale globalizării, care reprezintă un factor important al dezvoltării bolilor”, relatează AFP.