America poartă, pe nedrept, numele unui hoţ şi negustor de murături

194

america27Faptul că nu unul, ci două continente – America de Nord şi de Sud – au fost numite după Amerigo Vespucci, acest comerciant-explorator italian, se datorează probabil abilităţii acestuia de a minţi. Pretinzând că a descoperit continentul America în anul 1497, el a mai revendicat şi realizarea unor călătorii ulterioare în această direcţie, în anii 1499, 1501 şi 1503. Promovându-şi revendicările într-o scrisoare tipărită în 1503 sau 1504 sub titlul Mundus Novus („Noua noastră lume”), declara că informaţiile oferite despre coastele Americii de Sud „vor constitui un subiect cu totul nou pentru toţi cei care vor auzi de ele”. Autopromovarea s-a dovedit atât de eficientă încât, în 1507, când un făuritor de hărţi avea nevoie de un nume pentru noul continent al Americii de Sud, el a ales America „deoarece Amerigo îl descoperise”.

Ei bine, nu. Este aproape sigur că nu el a descoperit acest continent. Dovezile privind călătoria sa din 1497 sunt circumstanţiale şi neconvingătoare, în timp ce pentru aşa-zisa călătorie în America de Sud din 1501, Vespucci oferă două relatări diferite, care se contrazic una pe alta prin detalii minore, precum distanţele şi datele. Şi nici nu a avut un rol principal – aşa sugerează el – în cadrul acestor călătorii pe mare, din care totuşi a făcut parte. Nu era căpitan, ci doar astronom, sau marinar-pilot.

Atunci de ce nu a contestat celebrul Columb, care a atins Lumea Nouă în 1492, pretenţiile ridicate de acest parvenit lăudăros? Deoarece Columb nu şi-a dat niciodată seama că pământul pe care a pus piciorul aparţinea emisferei de vest. El a crezut că insulele pe care le descoperise fac parte din Indii. Probabil de aceea nu există azi Columbia de Nord şi Columbia de Sud.

„Ciudat”, scria Ralph Waldo Emerson, „că marea Americă trebuie să poarte numele unui hoţ. Amerigo Vespucci, negustorul de murături din Sevilia, care a reuşit în această lume de mincinoşi să-l înlocuiască pe Columb şi să boteze cu numele său necinstit jumătate din planetă.”