Creatorul primului avion cu reacţie din lume: românul Henri Coandă (1910)
Aşa cum se ştie, inventatorul român Henri Coandă (1886-1972) este creatorul primului avion cu reacţie din lume. După cum consemnau ziarele timpului, în luna octombrie a anului 1910, Parisul a fost gazda celei de-a doua Expoziţii Internaţionale Aeronautice, prilej cu care au fost prezentate cele mai noi realizări din domeniul aviaţiei. Mulţi oameni au vizitat expoziţia, unii din pură curiozitate, atraşi de mirajul zborului, alţii fiind interesaţi de anumite aparate. Cea mai interesantă maşină, care a şi atras o mulţime de curioşi, a fost un avion roşu căruia îi lipsea elicea; pe fuselajul metalic al acestuia era scris COANDĂ-1910.
Acest avion era deosebit nu numai pentru că nu avea elice, dar era complet diferit de imaginea clasică a unui avion, fiind primul aparat de zbor dotat cu motor cu reacţie. Anvergura: 10,30 m; Lungimea: 12,50 m; Suprafaţa portantă: 32,70 m2; Greutatea: 420 kg; Forţa de propulsie la nivelul mării: 220 kgf.
Dintre elementele constructive cu caracter de noutate avem:
* Pentru prima dată, scheletul aripilor era făcut din oţel în loc de lemn, iar pentru o ascensiune rapidă, aripile aveau suprafeţe mobile;
* Profilul aripilor avea o puternică curbură; forma lor era rectangulară, mai puţin la capete, unde era circulară;
* Benzina şi lubrifianţii erau stocaţi în aripa superioară, astfel încât rezistenţa aerului era considerabil redusă;
* Cele două aripi aveau lungimi diferite, iar aripa superioară era anterioară celei inferioare, care era mai scurtă, astfel încât interferenţele aerodinamice dintre cele două suprafeţe erau simţitor reduse; acest tip de construcţie a fost „reinventat” 10 ani mai târziu, fiind aplicat la avioanele Fokker, Brequet şi Potez;
* Cea mai interesantă parte a avionului Coandă era sistemul de propulsie, cu totul revoluţionar în ceea ce priveşte construcţia motoarelor de avion, dar care avea să reprezinte viitorul aeronauticii. Motorul cu reacţie, inventat şi construit pentru prima dată de Henri Coandă, era realizat dintr-un motor cu patru cilindri, răcit cu apă şi producea 50 cai-putere la 1.000 de rotaţii pe minut. Prin multiplicare, viteza de rotaţie era mărită la 4.000 rot/min. Puterea de propulsie de 220 kgf era net superioară oricărui motor clasic cu elice.
Deoarece mulţi vizitatori nu erau convinşi că avionul cu reacţie poate zbura cu adevărat, după încheierea expoziţiei, în data de 16 decembrie 1910, Henri Coandă a efectuat un test de zbor la Issy-les-Moulineaux. Iată cum descrie Coandă primul zbor al unui avion cu reacţie: „Avionul s-a ridicat mult mai repede decât m-am aşteptat; nu a fost greşeala mea, dar după un timp a început doar să plutească, a lovit pământul şi a ars complet. Am fost foarte norocos că nu am fost legat de scaun, aşa încât am putut ieşi repede din avion atunci când s-a prăbuşit; altfel aş fi ars odată cu el”.
Acesta a fost primul zbor al unui avion cu reacţie, o premieră absolută pe plan mondial.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Aşa cum se ştie, inventatorul român Henri Coandă (1886-1972) este creatorul primului avion cu reacţie din lume. După cum consemnau ziarele timpului, în luna octombrie a anului 1910, Parisul a fost gazda celei de-a doua Expoziţii Internaţionale Aeronautice, prilej cu care au fost prezentate cele mai noi realizări din domeniul aviaţiei. Mulţi oameni au vizitat expoziţia, unii din pură curiozitate, atraşi de mirajul zborului, alţii fiind interesaţi de anumite aparate. Cea mai interesantă maşină, care a şi atras o mulţime de curioşi, a fost un avion roşu căruia îi lipsea elicea; pe fuselajul metalic al acestuia era scris COANDĂ-1910.
