Conform unui calendar mayaş aflat într-un muzeu din Mexic, au existat 4 lumi înaintea celei prezente, iar lumea actuală va fi distrusă prin cutremure puternice
În Muzeul Naţional de Antropologie din Mexico City (Mexic) se află expus un calendar solar aztec, un basorelief sculptat pe o piatră circulară cu un diametru de 3,7 metri şi cu greutatea de 25 tone, care a fost descoperit în zona oraşului respectiv în anul 1790. În partea centrală a calendarului se află faţa zeului solar Tonatiuh, aceasta fiind înconjurată de 4 dreptunghiuri. În dreptunghiurile respective sunt reprezentate încarnările anterioare ale zeului Soare.
În sistemul cosmogonic mayaş era acrediata ideea că 4 lumi diferite ar fi existat înaintea celei prezente. Lumile anterioare, împreună cu incarnările zeului Soare, ar fi fost distruse de catastrofe în urma cărora specia umană aproape că a dispărut de pe faţa planetei.
În primul dreptunghi (asociat cu punctul cardinal Vestic) este sculptat capul unui jaguar, deoarece prima lume a fost distrusă de 4 jaguari, jaguarul fiind o reprezentare – în concepţia mayaşă – a zeului creator Tezcatlipoca. Cel de-al doilea dreptunghi (asociat cu Nordul) îl înfăţişează pe şarpele cu pene, „zeul celor 4 vânturi”, deoarece a două civilizaţie a planetei a fost distrusă de uragane cataclismice. Cel de-al treilea dreptunghi (asociat cu Estul) înfăţişează un dragon, „zeul celor 4 fulgere şi trăsnete” care a distrus a treia civilizaţie umană. Şi, în sfârşit, al patrulea dreptunghi (asociat cu Sudul) înfăţişează o şopârlă, „zeul celor 4 ape”, deoarece ultima civilizaţie a fost distrusă de un potop cataclismic care a durat 52 de ani şi din care au scăpat doar un bărbat şi o femeie, desigur cu scopul de a continua evoluţia speciei umane. Este interesantă această alegorie a cărei ultima parte aminteşte de legendarul potop al lui Noe descris în Vechiul Testament şi de tragedia locuitorilor continentului Atlantida scufundaţi în apele oceanului acum 12.000 de ani, ai căror urmaşi direcţi, mayaşii se pare că au fost.
Cel de-al cincilea Soare, reprezentat în mijlocul calendarului, este „Soarele celor 4 cutremure” şi prevesteşte sfârşitul civilizaţiei actuale în urma unor cutremure cataclismice, atât de puternice cum nu au mai fost vreodată pe această planetă, şi care vor veni de undeva din partea de Vest.
În Muzeul Naţional de Antropologie din Mexico City (Mexic) se află expus un calendar solar aztec, un basorelief sculptat pe o piatră circulară cu un diametru de 3,7 metri şi cu greutatea de 25 tone, care a fost descoperit în zona oraşului respectiv în anul 1790. În partea centrală a calendarului se află faţa zeului solar Tonatiuh, aceasta fiind înconjurată de 4 dreptunghiuri. În dreptunghiurile respective sunt reprezentate încarnările anterioare ale zeului Soare.
