Fotografia din acest articol arată un Stalin care se maimuţărea în faţa aparatului foto – aşa ceva n-o să vedeţi în nicio poză oficială. De fapt, fotografia a fost realizată de către Vlasik, unul din bodyguarzii dictatorului sovietic, şi face parte din mai multe imagini care au fost vândute în anii ’60 unor ziare şi reviste internaţionale. Ele arată o altă faţă a Stalin, mult mai umană, decât cruzimea pe care o afişa de obicei.
Dar, cum a fost Stalin în viața privată? Potrivit martorilor, îi plăcea biliardul, îi plăcea să se joace cu copiii, flirta cu nevestele colegilor, bea prea mult, avea o slăbiciune pentru banane. Era un grădinar pasionat, mândru de trandafirii și lămâile sale. Îi plăcea să se uite la western-urile lui John Ford și în special la filmul „S-a întâmplat într-o noapte”.
Totuşi, până și simțul său al umorului mirosea la tiranie. Când Stalin pronunța incorect un cuvânt, toți cei care vorbeau după el aveau mare grijă să facă aceeași greșeală. Stalin considera a fi un lucru amuzant, în timpul Marii Terorii din anii ’30, faptul că oamenii puteau mărturisi adesea, sub tortură, infracțiuni pe care nu le-ar fi putut comite. În acele vremuri circula următorul banc: Stalin își pierde pipa, se plânge de lipsa ei, dar apoi o găsește sub o canapea. L. Beria, șeful poliției politice a lui Stalin, îi spune dictatorului: „Acest lucru este imposibil! Trei persoane au mărturisit deja această infracţiune!”. Ceea ce face gluma mai mult decât o glumă este dat de faptul că lui Stalin îi plăcea să o spună.
Începând cu anul 1931, Vlasik a fost șeful serviciului de protecție personală al lui Stalin. De aceea, el a devenit ca şi un membru al familiei. Dar asta nu l-a salvat de la epurarea lui Stalin în legătură cu complotul medicilor din 1952. După ce Stalin a murit în 1953, a fost eliberat dintr-un gulag.
În memoriile sale, Vlasik scria: „Am fost batjocorit de Stalin. Timp de 25 de ani de muncă excelentă, nu am primit decât încurajări și premii, am fost exclus din partid și am fost aruncat în închisoare. Pentru fidelitatea mea fără margini am fost dat pe mâna vrăjmașilor mei. Dar niciodată, pentru nici măcar un minut, nu am avut în sufletul meu vreo răutate împotriva lui Stalin”.