„Chipul” misterios şi piramida de pe Marte: au fost realizate de o civilizaţie marţiană, de una din afara sistemului nostru solar sau de o civilizaţie pământeană avansată?
În 1976, o nouă misiune spațială americană, Viking, a fotografiat suprafața lui Marte. Cele două nave spațiale implicate, Viking 1 și Viking 2, orbitau în jurul planetei pentru a trimite fotografii și alte date, dar aveau și sonde ce urmau să coboare la sol pentru a strânge, printre altele, informații despre urme de viață. Această componentă a eșuat în aparență, deși rezultatele încă sunt dezbătute de unii oameni de știință. Călătoria a durat nouă luni și fiecare navă a costat 500 de milioane de dolari.
Amartizarea lui Viking 1 era programată pe 4 iulie 1976, pentru a marca bicentenarul Americii, dar îndoiala asupra bunei alegeri a locului de amartizare a amânat totul până pe 20 iulie. Sonda de pe Viking 1 a aterizat cu bine și a transmis primele imagini ale solului marțian. Sonda de pe Viking 2 a coborât în 3 septembrie 1976 și timp de 6 ani a continuat să transmită date despre condițiile meteo de pe Marte.
În 25 iulie 1976, de la o altitudine de peste 2 kilometri, Viking 1 a fotografiat regiunea cunoscută sub numele Cydonia Mensae, aflată la 40 de grade nord de ecuatorul marțian, diametral opusă de zona Elysium. Imaginea transmisă pe Pământ arăta o structură asemănătoare unui chip uman ce ar fi privit în spațiu. Această structură, de aproape 1,5 kilometri lungime, a fost suficient de interesantă pentru a fi menționată la conferința de presă ținută la NASA a doua zi, dar cum totul putea fi pus pe seama unui joc de lumini, nu i s-a acordat un mare interes. Imaginea a fost arhivată împreună cu celelalte 51.538 de fotografii luate în timpul misiunii.
Povestea s-a reaprins când imaginea a fost „redescoperită” ceva mai târziu. În 1979, la a doua redescoperire a imaginii, când Vincent DiPietro, inginer electronist specializat în prelucrarea digitală a imaginilor la NASA Goddard Spaceflight Center, în Maryland, a descoperit-o dintr-o întâmplare. DiPietro a devenit curios, după cum spune prietenul lui, Gregory Molenaar, specialist în calculatoare la Lockheed Corporation, aflat și el sub contract cu NASA. Ei s-au întrebat dacă este posibil să îmbunătățească imaginea pentru a vedea mai multe detalii și a determina dacă este vorba cu adevărat de un chip sau de ceva ce semăna întâmplător cu unul. Problema lor era că tehnicile de îmbunătățire a imaginii disponibile în acea epocă nu erau mulțumitoare, așa că s-au apucat să scrie propria lor aplicație, pe care au botezat-o Starbust Pixel Interleaving Technique, pe scurt SPIT.
După ce au cotrobăit prin arhiva Viking, DiPietro și Molenaar au descoperit o a doua imagine (70A13) a regiunii Cydonia în care apărea Chipul. Imaginea fusese luată la 35 de zile după prima, de la o înălțime mai mare, cu Soarele aflat în altă poziție. Arăta aceeași structură asemănătoare unui chip, ceea ce dovedea, aparent, că orice ar fi fost acolo nu era doar o simplă iluzie provocată de lumini și umbre.
DiPietro și Molenaar au mai descoperit ceva semnificativ în imaginea 70A13: ceva ce părea să fie o structură piramidală cu cinci fețe, la 15 kilometri sud de Chip, lungă de 2,5 kilometri și lată de 1,6 kilometri. A devenit cunoscută ca piramida D&M, după numele celor doi cercetători. DiPietro și Molenaar erau convinși că aceste două structuri, aflate atât de aproape una de alta, nu erau accidente datorate eroziunii sau iluzii provocate de camera foto, ci erau structuri artificiale, probabil ridicate de o civilizație marțiană dispărută cu mult timp în urmă. Concluziile le-au făcut publice în 1 mai 1980.
S-a ajuns la concluzia că structurile anormale din Cydonia erau în mod evident construcții artificiale. Dar, dacă structurile erau artificiale, atunci cine le construise? Sunt trei răspunsuri posibile:
1) Au fost construite de o civilizație marțiană de mult dispărută, poate spulberată de un cataclism, de impactul cu o cometă sau cu un meteorit, deși se pare că au supraviețuit destui marțieni care să construiască un chip de câteva mile lungime pentru a ne atrage atenția.
2) Sunt realizate de o civilizație extraterestră, venită de undeva din Univers, și care a vizitat, poate, și Pământul.
3) Ultima și cea mai puțin probabilă soluție, dat fiind ceea ce știm despre preistoria Pământului, ar fi aceea că aceste construcţii sunt realizate de o civilizație avansată ce-și are obârșia pe Pământ și care a călătorit pe Marte.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
În 1976, o nouă misiune spațială americană, Viking, a fotografiat suprafața lui Marte. Cele două nave spațiale implicate, Viking 1 și Viking 2, orbitau în jurul planetei pentru a trimite fotografii și alte date, dar aveau și sonde ce urmau să coboare la sol pentru a strânge, printre altele, informații despre urme de viață. Această componentă a eșuat în aparență, deși rezultatele încă sunt dezbătute de unii oameni de știință. Călătoria a durat nouă luni și fiecare navă a costat 500 de milioane de dolari.
