Nasturii, de când au apărut, au fost folosiţi nu numai la încheiatul veşmintelor, ci şi la decorarea lor. Schimbările fundamentale ale modei au determinat forma, natura şi amplasamentul nasturilor pe obiecte de îmbrăcăminte. Originea nasturilor e necunoscută, dar avem dovezi că în secolul al XI-lea erau deja folosiţi. Croiala ajustată pe corp a veşmântului medieval făcea ca acesta să nu poată fi purtat fără nasturi.
Precursorii nasturilor au fost şnurul, broşa sau acul, iar prin secolul al XV-lea erau la modă croşete gen „moş şi babă”. Nasturii folosiţi drept ornament au apărut în perioada rococo, pe îmbrăcămintea bărbătească. Prin 1860, mai ales la bărbaţi, era la modă ca nasturii să fie mascaţi printr-un şliţ fals.
Cu toţii am văzut că mânecile hainelor sunt împodobite de 3 nasturi, dar nu ne-am pus niciodată întrebarea la ce folosesc. Istoria lor datează din timpul lui Frederic al II-lea (1740-1786), rege al Prusiei, care a făcut soldaţilor săi uniforme noi, cu manşete albe, dar după o vreme a observat că acestea se înegreau, pentru că grenadierii se ştergeau la gură cu dosul mânecii. Pentru a-i dezobişnui pe soldaţi de acest prost obicei, regele a poruncit să li se coasă în acel loc al mânecii nasturi cu vârfuri ascuţite. Moda a prins, şi de atunci, până în ziua de azi, purtăm la mâneci trei nasturi, fără să ştim însă de ce.
Nasturii, de când au apărut, au fost folosiţi nu numai la încheiatul veşmintelor, ci şi la decorarea lor. Schimbările fundamentale ale modei au determinat forma, natura şi amplasamentul nasturilor pe obiecte de îmbrăcăminte. Originea nasturilor e necunoscută, dar avem dovezi că în secolul al XI-lea erau deja folosiţi. Croiala ajustată pe corp a veşmântului medieval făcea ca acesta să nu poată fi purtat fără nasturi.
