Poate că nu există o strategie militară mai faimoasă în istorie decât cea a calului troian. Povestea relatată în „Eneida” de Virgiliu ne spune umătoarele: între orașul Troia și greci a izbucnit un conflict. Un cal uriaș de lemn, simbolul Troiei, a fost lăsat în afara porților orașului, înainte ca grecii să plece. Trăgându-l înăuntru ca şi trofeu de război, troienii habar n-aveau că era plin de soldaţi greci ascunşi. Grecii au distrus Troia și „calul troian” a intrat în lexicon, fiind folosit chiar și în epoca modernă pentru a numi un virus de computer care se strecoară într-un software, deghizat ca ceva inofensiv.
Istoricii au dezbătut multă vreme dacă povestea este reală sau o simplă fantezie, dar acum mai multe site-uri spun că arheologii care au excavat în situl turcesc din Troia antică ar fi descoperit o structură mare din lemn care cred că este ceea ce a rămas din calul troian real.
„Testele de datare carbon, precum și alte analize au sugerat că piesele din lemn și alte artefacte datează din secolele XII sau XI î.Hr.”, spune profesorul Morris. „Acest lucru se potrivește cu datele citate pentru războiul troian, de mai mulți istorici antici precum Eratostene sau Proclus. Lucrarea se potrivește și cu descrierea făcută de mai multe surse. Nu vreau să par prea încrezător, dar sunt destul de sigur că am găsit adevăratul cal troian!”
Astfel, arheologii au descoperit zeci de scânduri de brad și grinzi de până la 15 metri lungime într-un sit arheologic de pe dealurile Hisarlik, despre care se crede că este locația Troiei. Arheologii Christine Morris și Chris Wilson de la Universitatea din Boston au observat modul neobișnuit de asamblare și îngropare a scândurilor în interiorul zidurilor orașului și au suspectat că acest lucru înseamnă ceva semnificativ.
Totuşi, pesimismul în rândul unor specialişti rămâne. Unii istorici cred în partea cu trucul militar, dar spun că ar fi putut fi vorba nu de un cal, ci de o navă de lemn. Alții însă cred că acest „cal troian” n-ar fi altceva decât o metaforă a unui cutremur care a dărâmat zidurile și le-a permis grecilor să intre în cetate.
Însă, există o mare problemă în această ştire. Se pare că ea a mai apărut şi în anii trecuţi (în 2014), iar atunci povestea era aproape identică cu cea din 2021. Una dintre sursele descoperirii – site-ul în limba greacă newsit.gr – citează o altă sursă, Weekly World News Report, un site de știri false satirice, care combină ceva realitate cu păcăleli, zvonuri, falsuri religioase și științifice, teorii ale conspirației și multe altele. Problema e că linkul către Weekly World News Report nu mai este valabil.
Cu alte cuvinte, această poveste despre „calul troian” rămâne încă una foarte controversată…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Poate că nu există o strategie militară mai faimoasă în istorie decât cea a calului troian. Povestea relatată în „Eneida” de Virgiliu ne spune umătoarele: între orașul Troia și greci a izbucnit un conflict. Un cal uriaș de lemn, simbolul Troiei, a fost lăsat în afara porților orașului, înainte ca grecii să plece. Trăgându-l înăuntru ca şi trofeu de război, troienii habar n-aveau că era plin de soldaţi greci ascunşi. Grecii au distrus Troia și „calul troian” a intrat în lexicon, fiind folosit chiar și în epoca modernă pentru a numi un virus de computer care se strecoară într-un software, deghizat ca ceva inofensiv.
