Apa caldă îngheaţă mai repede decât apa rece – uimitorul efect Mpemba

Apa caldă poate îngheţa mai repede decât apa rece. Uneori. Şi sub condiţii specifice, cu o atentă alegere a mostrelor de apă, anunţă portalul ScienceNews. Noile experimente oferă suportul pentru un caz special al efectului Mpemba, în care apa caldă se transformă în gheaţă mai repede decât apa rece.

Efectul Mpemba a fost denumit aşa după un şcolar tanzanian, denumit Erasto Mpemba, care a remarcat atunci când făcea îngheţată cu ai săi colegi, că laptele fierbinte îngheaţă mai repede decât laptele rece. Mpemba şi fizicianul Denis Osborne au publicat un raport al fenomenului în revista „Physics Education” din 1969. Mpemba s-a alăturat astfel unui grup deosebit de oameni care au remarcat şi ei efectul: Aristotel, Francis Bacon şi Rene Descartes.

La suprafaţă, acest efect pare să sfideze raţiunea. O cană cu apă caldă ar trebui să dureze mult mai mult până să se transforme în gheaţă, decât o cană cu apă rece, deoarece apa rece are un avans, fiind mai aproape de 0 grade Celsius. Dar iată că uneori lucrurile nu se întâmplă aşa, iar noul studiu, deşi nu explică fenomenul, identifică acele condiţii speciale în care poate avea loc efectul Mpemba.

James Brownridge de la Universitatea de Stat din New York, a reuşit să identifice condiţiile în care poate apărea efectul Mpemba. Pentru ca experimentul să funcţioneze, apa rece trebuie să fie distilată (la maxim 25 de grade), iar apa caldă trebuie să vină de la robinet (fiartă la 100 de grade).

În experimentul făcut, două linguriţe au fost ţinute într-un dispozitiv de cupru (un răcitor), care a fost înconjurat de apă, prevenind evaporarea şi permiţând astfel setarea rezonabilă a temperaturilor. Îngheţarea e determinată cu ajutorul unor senzori electrici care arată că gheaţa s-a format.

Atunci când apa caldă şi apa rece au fost puse în cele două linguriţe, apa caldă a îngheţat înaintea apei reci. Brownridge a repetat experimentul de 27 de ori, şi de fiecare dată apa caldă a îngheţat înaintea apei reci.

Experimentul a funcţionat întrucât cele două tipuri de ape au puncte de îngheţare diferite, a spus Brownridge. Diferenţele de formă, de localizare şi de compoziţie a impurităţilor – toate au un rol în temperatura de îngheţ a apei, care în multe cazuri este sub 0 grade, pentru a varia foarte mult.

Întrucât experimentul nu a folosit două mostre identice de apă, misterul efectului Mpemba nu e chiar rezolvat. Dar iată câteva linii de ghid pentru a rezolva misterul.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.