Această femeie a avut o experienţă din apropierea morţii. Concluzia ei? „Oamenii sunt o simbioză temporară între două ființe: una muritoare şi alta nemuritoare. Iar moartea nu există – este doar o tranziție”
Această femeie (Julia Fischer din Viena) aproape că a murit la spital. Ea susține că s-a privit întinsă în pat și a descoperit că oamenii sunt o simbioză temporară între două ființe: una muritoare şi alta nemuritoare. Iar moartea nu există – este doar o tranziție.
Julia a avut parte de o experiență în apropierea morţii la vârsta de 6 ani, în anul 2003. Ea s-a trezit din somn cu o durere de cap puternică, dar, la scurt timp, s-a prăbuşit. Era vorba de o hemoragie cerebrală care i-a pus viața în pericol. A fost dusă la spital și plasată la terapie intensivă timp de două săptămâni. În timp ce era la terapie intensivă, Julia a avut o experiență în apropierea morţii. Ea descrie senzația de „alunecare” din corpul ei, simțindu-se ca și cum un strat i-a fost ridicat de pe ea. S-a văzut plutind la aproximativ doi metri deasupra patului ei, observându-și propriul corp cu tuburi conectate la cap. Inițial, ea nu a înțeles pe deplin ce se întâmplă, dar curând și-a dat seama că ceva nu este în regulă. Această realizare a dus-o la concluzia că ar putea fi moartă. Experiența ei a fost diferită de a se vedea pe ea însăși într-o oglindă. Avea un sentiment de detașare și ușurință.
Ea a spus: „Cea mai impresionantă parte a fost liniștea incredibilă – o tăcere pe care nu cred că o putem experimenta deloc în această lume. Era ca și cum ai apăsa un buton de pauză; fara zgomot de fond. Vedeți totul cu încetinitorul – așa am perceput eu. Este o liniște pe care nu o putem experimenta pe pământ în același mod”.
Julia își amintește că s-a îndreptat spre o uşă plină de lumină, care avea o frecvență unică, faţă de orice lumină de pe pământ. S-a simțit atrasă de această lumină, dar a fost brusc oprită de o voce care o întreba dacă chiar vrea să meargă mai departe. Această voce nu-i aparținea vreunei persoane vizibile. În timp ce contempla întrebarea, gândurile la părinții ei au tras-o înapoi la corpul ei cu o mare forță:
„Am avut senzația că este o nuanţă ușor albăstruie, un amestec de lumină albă și albastră. Am fost atrasă de ea; era ceva ce nu văzusem niciodată în viața mea pe pământ. M-am îndreptat încet spre această lumină, foarte încet. Apoi, am auzit o voce, o voce care m-a întrebat: „Fată, vrei să pleci?” Mi s-a pus această întrebare, dar nu am văzut pe nimeni sau nimic, doar o voce care mă întreba: „Vrei să mergi?” Asta a fost cu adevărat partea interesantă. Stăteam în această cameră întunecată în fața unei uși pline de lumină albă. M-am îndreptat încet spre această lumină și am fost întrebată din nou: „Fată, chiar vrei să continui?” În acel moment, am reflectat asupra întregii situații. M-am gândit la asta și am avut un singur gând: părinții mei. Mi-au dominat mintea. M-am gândit imediat la părinții mei – mama și tata. În timp ce aveam acest gând, a fost ca și cum o forță m-ar fi tras înapoi, ca și cum mama și tata mă trăgeau înapoi la corpul meu cu o viteză incredibilă. Acesta a fost genul de experiență din apropierea morţii pe care am avut-o”.
După ce a petrecut două săptămâni la terapie intensivă și alte două săptămâni într-o secție obișnuită, Julia a ales să nu împărtășească imediat experiența ei părinților ei. Ea a simțit că erau prea fragili emoțional în acel moment. I-au trebuit doi ani să proceseze ea însăși evenimentul înainte de a-l discuta cu mama ei, care a reacționat deschis.
Julia a discutat despre modul în care experiența din apropierea morții i-a influențat viața. Menționează că, deși experiența i-a fost clară, înțelege că alții ar putea să o considere nebună. De asemenea, împărtășește convingerea ei că oamenii nu se tem cu adevărat de moarte, ci mai degrabă de propria lor măreție și nemurire. Experiența a determinat-o pe Julia să exploreze subiecte spirituale încă de la o vârstă fragedă. A participat la seminarii cu mama ei și a devenit profund interesată de sensul vieții și de ceea ce se întâmplă după moarte. Ea crede că sufletele vin pe Terra pentru a experimenta diferite aspecte ale existenței, cum ar fi iertarea, trăind prin evenimente specifice vieții.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Această femeie (Julia Fischer din Viena) aproape că a murit la spital. Ea susține că s-a privit întinsă în pat și a descoperit că oamenii sunt o simbioză temporară între două ființe: una muritoare şi alta nemuritoare. Iar moartea nu există – este doar o tranziție.
