Luna părea încremenită pe cer de frigul îngrozitor. în pădurea de lângă Limoges – Franţa, copacii trosneau încătuşaţi de ger. Deodată, la marginea oraşului apăru o lupoaică. Era de o mărime neobişnuită şi „te înfiora” prezenţa ei. Apărea în fiecare noapte, fără a ataca oamenii sau animalele. Ba, de la o vreme, oamenii chiar se obişnuiseră cu ea şi începuseră să-i ofere hrană. O porecliseră „Lala”. Se mirau că nu venea niciodată însoţită de haită. Era pe la 1770.
Într-o noapte, însă, dispăru de la căsuţa bunicii în care locuia, o fetiţă de 5 ani, Marie. Fireşte, toţi locuitorii au plecat în căutarea ei cu torţe aprinse şi arme. Au răscolit toată pădurea, împrejurimile Limoges-ului, dar fără vreun rezultat. A trecut un an de zile. Din întâmplare, câţiva locuitori descoperă, într-o vizuină de lup, un fapt incredibil: o fetiţă plângând care o mângâia pe uriaşa „Lala”, moartă. Fusese omorâtă într-o luptă cu un urs, salvând viaţa fetiţei. Atunci au înţeles oamenii că lupoaica era, de fapt, încarnarea mamei Mariei, care murise cu câţiva ani în urmă.
De aici şi până la povestea „Scufiţei Roşii” n-a mai fost decât un pas. Povestea ei va face înconjurul mapamondului şi va încânta generaţii de copii. Vor apărea „diferite variante, adjustări, ecranizări de film şi televiziune”, cunoscând de-a lungul timpului o continuă celebritate.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Luna părea încremenită pe cer de frigul îngrozitor. în pădurea de lângă Limoges – Franţa, copacii trosneau încătuşaţi de ger. Deodată, la marginea oraşului apăru o lupoaică. Era de o mărime neobişnuită şi „te înfiora” prezenţa ei. Apărea în fiecare noapte, fără a ataca oamenii sau animalele. Ba, de la o vreme, oamenii chiar se obişnuiseră cu ea şi începuseră să-i ofere hrană. O porecliseră „Lala”. Se mirau că nu venea niciodată însoţită de haită. Era pe la 1770.
