Există un izotop rar al heliului, cunoscut sub denumirea de heliu-3, care se găseşte din abundenţă pe Lună, însă este foarte rar pe Pământ. Heliu-3 ar putea deveni cel mai puternic, dar şi cel mai curat combustibil pentru fuziunea nucleară controlată. Se spune adesea că încărcătura de heliu-3 a unei singure navete ar putea satisface necesităţile de electricitate ale Statelor Unite timp de un an întreg.
Cel mai înfocat susţinător al alternativei reprezentate de heliu-3 este Harrison „Jack” Schmitt, membru al echipajului Apollo 17 din 1973, ultima misiune pe Lună cu echipaj uman. Schmitt a fost unicul geolog trimis vreodată pe satelitul nostru natural şi acolo el a descoperit heliu-3, înţelegând imediat importanţa uriaşelor rezerve lunare. Deoarece este foarte uşor, acest gaz este respins de atmosfera Pământului. Dar Luna nu are, practic, atmosferă, iar heliul-3 se aşază pe regolit (suprafaţa lunară din roci şi nisip).
Aşa că persoana care va descoperi cum poate fi exploatat heliul-3 de pe Lună se va îmbogăţi cu vreo zece cvadrilioane de dolari. Pentru că, astfel, Luna ar putea deveni Golful Persic al secolului XXI.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
