Cel mai mare împărat al antichităţii, Alexandru cel Mare, s-a luptat cu strămoşii românilor în Delta Dunării
Prezenţa lui Alexandru cel Mare în Delta Dunării, deşi atestată de istorici, a fost pusă la îndoială datorită greutăţilor de identificare a detaliilor geografice, cuprinse în textele autorilor antici Arrianus şi Quintus Curtius Rufus, în vastul spaţiu de la gurile Dunării.
Dar ce spun istoricii antichităţii? Arrianus (95-175 d.Hr.), în cartea „Expediţia lui Alexandru cel Mare în Asia”, referindu-se la campania împotriva geţilor (335 î.Hr.), scrie următoarele: „Syrmos, regele tribalilor, care aflase de mult de marşul lui Alexandru, trimisese femeile şi copiii tribalilor în Istros (Dunărea), dându-le poruncă să treacă fluviul pâna ce vor ajunge pe unul din ostroavele lui, numit Peuce. Tracii vecini se şi refugiaseră pe acest ostrov, din cauza înaintării lui Alexandru”.
Despre ostrovul Peuce vorbeşte şi Quintus Curtius Rufus (sec. II d.Hr.): „Dincolo de munţii Haemus (numele antic al Balcanilor), locuiau tribalii, o populaţie puternică. Când Alexandru coborî la ei, Syrmius, regele lor, având cunoştinţă de mai înainte de expediţia lui Alexandru, se retrăsese în Insula Peuce. Într-adevăr, Alexandru avea o flotă mică, malurile fluviului erau cât se poate de povârnite şi debarcarea era grea, iar adversarul puternic şi vigilent se putea apăra foarte uşor”.
În lumina acestor afirmaţii, se impune întrebarea: unde se afla insula Peuce? Pe tot lungul Dunării inferioare nu-i nici o insulă cu „malurile povârnite”. E drept, malurile braţului Sf. Gheorghe au forme de relief mai ridicate, dar nicăieri nu întâlnim vreo insulă care să corespundă cu descrierile istoricilor menţionaţi. Trebuie spus, însă, că despre Peuce nu vorbesc numai istoricii, ci şi geografii antichităţii. Astfel, Pliniu cel Bătrân (23-79 d.Hr.) afirma, referindu-se la Delta Dunării: „Primul braţ este al Peucei, numit aşa din cauza insulei Peuce, de care este cel mai apropiat. Din albia sa, mai sus de Histropolis (Histria) se formează un lac cu o circumferinţă de 65.000 de paşi, numit Halmyris” (lacul Razim). Schimnos din Chios, alt scriitor antic, spune referitor la această insulă: „Numele ei este Peuce, după mulţimea pinilor pe care îi are”.
Preluând aceste informaţii, precum şi altele mai numeroase şi mai detaliate, oamenii de ştiinţă au căutat să localizeze insula, dar datorită modificărilor pe care le-a suferit acest teritoriu, în decursul celor două milenii şi mai bine care au trecut, Peace nu a putut fi identificată multă vreme. Şi din această cauză, lipsind baza geografică, expediţia lui Alexandru Macedon în Delta Dunării se punea, fireşte, sub semnul întrebării. Astfel, unii o caută în regiunea Chiliei, iar alţii în actualul grind Sărăturile. Cel mai mult însă, se pare, s-a apropiat de adevăr savantul C. Brătescu, care o identifică în partea peninsulară a Dobrogei, cuprinsă între Dunăre şi Lacul Razim.
Tribalii erau un popor prezent în Antichitate în sudul Dunării. Nu se știe dacă Tribalii erau o ramură a ilirilor, a tracilor sau a Scordicilor celtici. Tribalii aveau o organizare statală proprie. Se presupune că ulterior, prin romanizare, au intrat în etnogeneza poporului român, și apoi prin slavizare, în etnogeneza poporului sârb.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Prezenţa lui Alexandru cel Mare în Delta Dunării, deşi atestată de istorici, a fost pusă la îndoială datorită greutăţilor de identificare a detaliilor geografice, cuprinse în textele autorilor antici Arrianus şi Quintus Curtius Rufus, în vastul spaţiu de la gurile Dunării.
