Emile Zola, scriitorul francez care auzea în întuneric şuierături şi clopote

Emile Zola (1840-1902) a fost un renumit scriitor francez. El însă avea numeroase ticuri şi seara avea senzaţii luminoase, mai ales în întuneric auzea şuierături şi clopote. Simţul olfactiv îi era cu totul anormal. De pildă, una dintre distracţiile sale preferate, era de a ghici de la distanţă (din camera sa de lucru ce se afla situată la etaj, exact deasupra bucătăriei) felurile de mâncare ce se pregăteau pentru masă. Putea spune dacă e vorba de roşii, un pui sau un antricot; la peşte, dacă era vorba de sardele, scrumbie sau crap.

Berbard a văzut in Zola „simbolistul mirosurilor, romancierul cu nările frămâtânde…omul care a trăit prin nas” şi a arătat importanţa acestei analize pentru psihologul ce avea să surprindă secretul artistului, de a găsi formula temperamentului şi eventual al talentului său.

Mergând pe stradă, Zola număra becurile de gaz, numerele caselor şi mai cu seamă numărul trăsurilor, pe toate le aduna în fel şi chip, după o regulă numai de el ştiută, le descompunea, le multiplica şi le interpreta după metoda kabalistă.