Noi ar fi trebuit să fim acum în anul 2016, nu 2009!

Întrucât site-ul www.lovendal.net v-a învăţat să vă prezinte diverse puncte de vedere (chiar pe acelaşi subiect), astăzi vă vom prezenta curioasa teorie a unui român, pe nume Silviu Orha, care afirmă că ar trebui să fim de fapt cu 7 ani în plus faţă de anul prezent. Iată în continuare argumentele.

Este îndeobşte cunoscut faptul că începutul erei noastre este asociat cu naşterea persoanei lui Iisus Hristos, moment care corespunde cu anul 1 al erei noastre sau după Hristos. De la această dată curg anii în ordine crescândă până în zilele noastre sau perioada înaintea erei noastre, înaintea naşterii lui Iisus, în care sunt anii ce curg în ordine descrescândă din „antiquitas” până la naşterea lui Iisus. Până aici nu este nimic de obiectat. Toată lumea acceptă, recunoaşte şi calculează evenimentele petrecute în lume sau în viaţa oamenilor în funcţie de acest timp nodal, chiar dacă unele popoare din Africa şi Asia, în comunitatea lor, au alte criterii de clasificare, dar în relaţiile acestora cu restul popoarelor de pe glob, adoptă modul de calcul al erelor practicat de către acestea.

Dar naşterea lui Iisus Hristos când a fost? Şi dacă această naştere corespunde cu anul unu al erei noastre sau nu un alt an din istoria lumii? În această problemă apar unele divergenţe. Armand Puig, profesor şi decan al Facultăţii de Teologie din Barcelona, Spania, în cartea sa de 600 de pagini, intitulată „Iisus. Un profil biografic”, apărută în anul 2003, ne prezintă o curioasă anomalie cronologică a anului naşterii lui Iisus Hristos. El spune că este incontestabil faptul că Iisus s-a născut în timpul împăratului roman Octavian August – care a trăit între anii 29 î.e.n. şi 14 e.n., precum şi a lui Irod, regele iudeilor, care a trăit între anii 37 – 4 î.e.n. Flavius Iosephus, istoric evreu, născut în anul 37 e.n. în Ierusalem (deci foarte aproape de evenimentele petrecute în viaţa lui Iisus), în opera sa intitulată „Antiquitates Iudaicae” (Antichităţi iudaice) afirmă că Irod, regele iudeilor, a murit în martie – aprilie a anului 750 de la fondarea Romei, care corespunde cu anul 4 î.e.n. (în niciun caz nu poate fi stabilit după anul 4 î.e.n.).

Amintim şi faptul emiterii de către Irod a decretului din anul 7/6 î.e.n. privind stabilirea şi organizarea unui cens (un fel de recensământ pentru impozitare) care să contribuie la acoperirea nevoilor interne ale administraţiei fiscale a ţării (decret care s-a încadrat în acţiune generală a lui Octavian August care în anul 8 î.e.n. efectuase censul cetăţenilor romani din Imperiu). Prin decretul lui Irod se stabilea obligaţia contribuabililor de a se înscrie în acest recensământ în localitatea de origine a lor. Cum Iosif se născuse în Betleem, era obligat să plece acolo pentru înscriere. În acest scop a plecat el împreună cu Maria, soţia lui, care era gravidă, de la Nazaret (localitatea de reşedinţă) la Betleem, cale de aproximativ 200 km, unde de fapt Maria l-a născut pe pruncul Iisus. Tot Irod a fost acela care a decis să fie ucişi toţi copiii din Betleem şi împrejurimi, de 2 ani şi mai jos, în scopul uciderii lui Iisus, care era proorocit ca viitor rege al Iudeii.

Deci potrivit Evangheliei lui Matei, naşterea lui Iisus nu putea fi mai departe cu 3 ani înaintea de moartea lui Irod din anul 4 î.e.n., respectiv patru plus trei egal şapte, timp în care Iosif cu familia lui erau în Egipt unde se refugiau pentru a scăpa de ordinul de ucidere a copiilor dat de către Irod. Prin urmare, dacă Irod a murit în anul 4 î.e.n. Iisus nu se putea naşte după acest an, cunoscut fiind faptul că Irod a căutat să-l ucidă încă în faza de copil nou născut. Fenomenele astronomice privind relaţia dintre o stea şi naşterea unui mare personaj istoric (cazurile lui Alexandru Macedon, al lui Octavianus Augustus, al lui Mithridate, al lui Iisus Hristos şi altele) nu au nicio valoare documentară, ele fiind simple fantezii.

Deci din argumentele prezentate mai sus rezultă că naşterea lui Iisus Hristos a avut loc în anul 7/6 î.e.n., iar ca zi este considerată data de 25 decembrie, care coincide cu solstiţiul de iarnă şi sărbătoarea soarelui neînvins, „sol invictus”, foarte populară în tot imperiul. Prin urmare, începutul erei noastre nu coincide cu anul naşterii lui Iisus. Această eroare se datorează călugărului Dionisius Exiguus (cel mic), în sec. al VI-lea, care vrând să fixeze începutul erei noastre (creştine), l-a fixat în anul 754 de la fondarea Romei şi nu în anul 750, anul morţii lui Irod, respectiv cu cel puţin 4 ani mai târziu. Dacă anul 750 de la fondarea Romei coincide cu anul 4 î.e.n., atunci anul de 754 de la fondarea Romei coincide cu anul 0 (750 egal 4 î.e.n, 754 egal 0). Urmare a acestei erori, anul începerii erei noastre nu coincide cu anul naşterii lui Iisus, iar numerotarea anilor erei noastre nu este reală, ci falsă. Noi astăzi ar trebui să fim în anul 2016 (2009+7=2016).

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.