„Lumânarea morţilor”, flacăra care dansează şi care nu te arde
Exista în Ţara Galilor o tradiţie larg răspândită, denumită tradiţia „lumânărilor pentru morţi”, ce a pătruns până în secolul al XX-lea.
În primii ani ai veacului trecut, un galez îi spunea lui W. Y. Evans-Wentz:
„Lumânarea morţilor apare ca o pată de lumină strălucitoare şi, indiferent cât de adânc ar fi întunericul, totul în cameră sau locul respectiv se vede limpede ca la lumina zilei. Lumânarea nu e o flacără, ci o masă de lumină, albastru deschis, care dansează ca împinsă de o forţă nevăzută, iar uneori se rostogoleşte neîncetat. Dacă te duci în apropierea luminii nu găseşti nimic, fiind duh”.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Exista în Ţara Galilor o tradiţie larg răspândită, denumită tradiţia „lumânărilor pentru morţi”, ce a pătruns până în secolul al XX-lea.
