Unde s-a născut Eminescu, până la urmă? La Ipoteşti sau Botoşani?


Deşi cei mai mulţi cercetători afirmă că marele poet naţional Mihai Eminescu a văzut lumina zilei la Ipoteşti, în toate actele educaţionale, oraşul Botoşani este declarat ca loc al naşterii lui Eminescu. Şi în registrele şcolare de curs primar ca şi în cele de liceu, reproduse de Teodor Ştefanelli în „Amintiri despre Eminescu” (Bucureşti, 1914), vedem trecută menţiunea „Botoşani” la rubrica „Locul naşterii”. Tot astfel, în actele de înscriere a poetului la Universitatea din Viena şi la cea din Berlin se arată Botoşani ca loc de naştere. De asemenea, în tabloul membrilor societăţii „Junimea” din Iaşi, odată cu înscrierea sa, Eminescu declara că e născut în Botoşani. Iar când în anul 1876 Eminescu a fost chemat în faţa judecătorului de instrucţie de pe lângă Tribunalul din Iaşi, pentru a răspunde de gestiunea sa în calitate de director al bibliotecii, la întrebarea din interogator asupra locului de naştere, poetul răspundea: „Născut în Botoşani”.

Toate aceste menţiuni concordă şi cu o însemnare manuscrisă a poetului, făcută în toiul unei polemici ziaristice privitoare la originea sa: „Tot ce se pomeneşte despre originea mea sunt pure minciuni iscodite din fantezia bolnăvicioasă. Singura invenţie pe seama mea, neadevărată, dar având o umbră de probabilitate e că aş fi armean. Dar chiar această supoziţie e gratuită: se bazează pe faptul că sunt originar din Botoşani; colonia armeană e din secolul al treisprezecelea”.

O dovadă că în familia poetului se păstra ca o tradiţie ideea că Botoşanii sunt locul lui de naştere o găsim într-o scrisoare a Henrietei, datată 10 iunie 1888, scrisă deci într-o vreme când sora lui Eminescu nu putea fi influenţată de nicio idee preconcepută, fiindcă poetul era încă în viaţă, scrisoare în care deplânge uşurinţa cu care „Mihai a părăsit oraşul natal”. Despre care oraş poate fi vorba? Desigur că despre Botoşani.

Chiar şi cea dintâi informaţie biografică dată de Iosif Vulcan în „Familia” din 13/25 ianuarie 1885, după îmbolnăvirea poetului, menţionează că Eminescu s-a născut în oraşul Botoşani. Dar această linie, unitară şi consecventă, care indică Botoşani ca loc de naştere a lui Eminescu, se frânge în anul morţii poetului, când Titu Maiorescu înserează, în studiul său, Ipoteştiul ca loc de naştere al poetului. Maiorescu căpătase această informaţie de la Aglaia Drogli, o soră a lui Eminescu, prin intermediul lui Radu I.Sbiera din Cernăuţi, unde aceasta era măritată. Aglaia scria aceste rânduri introductive în scrisoarea sa din 3 iulie 1889: „Conform dorinţei d-voastre vă trimit „Familia” nr. 2, anul 1885. Biografia fratelui meu Mihai este exactă, cu deosebire că s-a născut în satul Ipoteşti lângă Botoşani, depărtarea la o oră, proprietatea tatălui nostru…”

Informaţia dată de Aglaia s-a dovedit însă foarte curând neîntemeiată, fiindcă maica Favronia Iuraşcu de la Schitul Agafton, o soră a mamei poetului, la investigaţiile lui N. D. Giurescu, care a şi publicat o scrisoare în Convorbiri literare” de la 1 iunie 1892 în acest sens, a precizat poetul s-a născut în Botoşani şi botezul lui s-a efectuat de către preotul de la biserica Uspenia din acel oraş, ea fiind faţă la naşterea copilului. Memoria maicii Fevronia s-a dovedit fidelă, fiindcă după precizările lui N. D. Giurescu, acesta a identificat în Registrul pentru naştere şi botez pe anul 1850 al bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului (Uspenia) din oraşul Botoşani, sub numărul 3, următoarele date: Data naşterii: Luna Ghenari, ziua cincisprezecea. Data botezului : Luna Ghenari, ziua douăzeci şi una. Sexul: Fiu. Numele care s-au dat pruncului la botez: Mihail. Numele şi pronumele, starea sau meseria părinţilor pruncului: Gheorghe Iminovici căminar cu soţia sa Ralu, proprietari. Oraşul sau satul unde s-a născut pruncul: în oraşul Botoşani. Numele şi pronumele naşului sau a naşei: Vasile Iuraşcu stolnic. Iscăliturile: (ss) Ioan Iconom, (ss) Vasile Iuraşcu am fost naş, (ss) G. Iminovici căminar, ss. Raluca Iminovici căminăreasă”.

O copie de pe acest act, legalizat de grefa Tribunalului Botoşani sub nr. 30735 din 27 noiembrie 1907, s-a publicat în Omagiu lui Mihail Eminescu ( Bucureşti, 1909), apărut sub îngrijirea lui Corneliu Botez, magistrat din Galaţi. Actul oficial stabileşte nu numai locul de naştere a poetului în Botoşani, înlăturând eroarea cu privire la Ipoteşti, despre care am relatat mai sus, dar precizează şi data naşterii lui Eminescu – 15 ianuarie 1850, care mai înainte fluctuase în diferite izvoare nesigure: 6 decembrie 1850, în matricola școlară pentru clasele primare, 14 decembrie 1849, în matricola Liceului German, 20 decembrie 1849, în Albumul Societăţii Junimea din Iaşi.


VA RUGAM, AJUTATI-NE!

Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!

DONATI prin PAYPAL:

DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025