Eminescu apare „cu o mustaţă stufoasă”, într-o fotografie misterioasă şi necunoscută din 1888, alături de Veronica Micle, Caragiale şi Vlahuţă?

0
18

Într-un articol publicat în ianuarie 2011 pe site-ul bucurestiivechisinoi.ro, se afirmă nici mai mult nici mai puţin că, într-o fotografie din anul 1888 din Bucureşti, în mulţime s-ar observa patru personaje titanice din istoria literaturii române: I. L. Caragiale, Al. Vlahuţă, Veronica Micle şi marele Mihai Eminescu, aşadar cu 1 an înaintea morţii sale. Dar asta să fie chiar aşa? Mai întâi, să vedem ce spune articolul:

„Şansa a făcut să intrăm, recent, în posesia unei fotografii surprinzătoare, datând din anul 1888, înfăţişându-l pe Mihai Eminescu, alături de Veronica Micle şi Al. Vlahuţă, împreună cu actori ai Teatrului Naţional, avându-l în prim plan pe I.L.Caragiale (…) Interesant este grupul de  personaje, bărbaţi, femei, tineri, copii şi maturi, majoritatea având la piept o cocardă (…) Se poate localiza şi data scena acestei fotografii: Bucureşti, în zona Pieţii Unirii, pe malul Dâmboviţei, post 1884. Clădirea din fundal poate fi recunoscută cu uşurinţă: „Hanul lui Manuc”. După cum aminteşte C. Bacalbaşa, “Piaţa de flori şi hala din faţă nu existau”, în vremea lui Eminescu. Cei ce ştiu cum arăta Dâmboviţa prin anii 70 ai secolului XX, înainte de sistematizare, pot recunoaşte cu uşurinţă parapetul metalic ce străjuia malurile râului. În dreapta se află Biserica Sf. Ion.

Conform explicaţiilor oferite de Nicolae Soreanu, la începutul veacului XX, personajul cu mustăţi proeminente, purtând pe cap o pălărie, în rândul din dreapta, sus, este Mihai Eminescu. Documentele atestă că, în vara anului 1888, poetul se afla, într-adevăr, la Bucureşti. Şi tot în acelaşi an, în timpul guvernării junimiste, I. L. Caragiale este numit director general al teatrelor (până la 5 mai 1889), succedând lui C.I. Stăncescu. În primăvara acelui an, Eminescu venise în Capitală, la stăruinţa Veronicăi. Însănătoşit, poetul îşi reluase activitatea de gazetar, mergea la teatru, era văzut prin cafenele, unde declama prietenilor pasaje întregi din Eneida lui Virgiliu (…) În dreapta sa, spune legenda, se află Veronica Micle, purtând o pălărie vieneză, cu panglică, diferită de a celorlalte personaje feminine, iar în stânga poetului, se găseşte Al. Vlahuţă. Veronica Micle se mutase încă din 1887 la Bucureşti şi frecventa cu plăcere Teatrul Naţional”.

La finalul articolului, însă, vedem un comentariu care pune la îndoială tot articolul: „Postarea asta este o aiureală de la început până la final. Un articol de tabloid, un ”fake”!” Comentariul aparţine lui Radu Oltean, grafician de profesie, dar cunoscător profund al istoriei Bucureştiului. Acest articol a fost republicat recent sub forma unei postări pe Facebook. Acolo, nişte oameni cu adevărat pasionaţi de istorie şi cultură au descoperit primul indiciu important care arată falsitatea articolului de mai sus amintit: se pare că fotografia nu este din Bucureşti (clădirea din spate nu este Hanul lui Manuc din Piaţa Unirii), ci din Brăila, mai exact din piaţa actualului Teatru Maria Filotti din Brăila. Clădirea teatrului există, din fericire, şi astăzi, şi este cu adevărat superbă.

Bun… întrebarea care se pune în continuare e următoarea: e clar, fotografia a fost luată în Brăila, nu în Bucureşti. Deja un element principal al articolului e fals. În aceste condiţii, să mai avem încredere şi în cealaltă parte, şi anume faptul că acei oameni care apar în fotografie sunt Caragiale, Vlahuţă, Veronica Micle şi Eminescu? Este acel mustăcios, înconjurat cu roşu în fotografie, chiar marele nostru poet naţional, cu un an înainte de moarte? Greu de spus în aceste condiţii.

Eminescu apare cu mustăţi în celebra fotografie din 1884, realizată în studioul Nestor Heck din Iaşi. Din păcate, pălăria purtată de bărbatul cu mustăţi stufoase în fotografia din Brăila ne împiedică să ne dăm seama dacă ar avea vreo asemănare cu poetul naţional.

Adevărul este că e greu de datat şi fotografia din Brăila; după hainele purtate de oameni, ea pare a fi realizată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În schimb, un comentator a remarcat un fapt care, într-adevăr, pune capăt speculaţiilor şi restabileşte adevărul. „Proprietarii teatrului din Brăila, George Rally și Demosthene Rally, decid să modifice clădirea, împrumutând bani, cu ipotecă pe clădire, de la Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 – unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului, alături de Nedelcu și Ana P.Chercea). Lucrările s-au finalizat în 1895 și pe data de 11 decembrie s-a făcut inaugurarea. George și Demosthene Rally nu au putut însă restitui împrumutul astfel încât pe 22 februarie 1900 proprietar devine Dumitru Ionescu”.

Dar, ce apare scris pe clădirea din fundal în fotografia originală de pe site-ul bucurestiivechisinoi.ro? „Dumitru Ionescu”. Aşadar, clădirea teatrului intră în proprietatea lui Dumitru Ionescu în anul 1900, când îşi pune numele pe faţadă. Deci, în mod logic, fotografia a fost făcută după anul 1900; Eminescu nu putea fi acel „mustăcios stufos”, căci era mort de 11 ani. Şi nici Veronica Micle nu se afla pe acolo, căci şi ea murise în 1889. Mai rămân Vlahuţă şi Caragiale, care în anul 1900 erau în viaţă, însă, las această analiză şi altora…