O nouă cercetare arheologică a stabilit: Marea Piramidă egipteană a fost construită în jurul anului 20.000 î.Hr., nu în anul 2560 î.Hr. cum spune istoria oficială
Un studiu preliminar recent publicat a reaprins una dintre cele mai persistente controverse ale arheologiei: când a fost construită de fapt Marea Piramidă din Giza? Într-o lucrare publicată în ianuarie 2026, inginerul italian Alberto Donini prezintă o abordare neconvențională de datare – cunoscută sub numele de Metoda eroziunii relative (MER) – despre care susține că ar putea contesta cronologia acceptată de mult timp, care plasează construcția Piramidei lui Khufu în jurul anului 2560 î.Hr. Conform calculelor lui Donini, modelele de eroziune de la baza piramidei ar putea sugera o dată a construcției cu zeci de mii de ani mai devreme, posibil chiar din perioada Paleoliticului târziu.
Afirmația, dacă va fi justificată, ar avea implicații de amploare pentru istoria Egiptului antic și a civilizației timpurii. Cu toate acestea, ridică și întrebări imediate despre metodologie, ipoteze și modul în care astfel de rezultate ar trebui interpretate în știința arheologică. În centrul lucrării lui Donini se află MER – o metodă concepută pentru a estima vârsta structurilor de piatră prin compararea eroziunii relative pe suprafețele de rocă adiacente realizate din același material și expuse aceluiași mediu.
Logica este simplă. La Giza, o mare parte din Marea Piramidă a fost odată acoperită cu blocuri de calcar netede. Sursele istorice indică faptul că aceste pietre de înveliș au fost îndepărtate sistematic și reutilizate în Cairo după evenimente seismice majore – în special în urma puternicului cutremur din 1303 d.Hr. – și în perioada mamelucă. Aceasta înseamnă că unele suprafețe de calcar de la baza piramidei au fost expuse vântului, umezelii, sărurilor și traficului pietonal timp de aproximativ 675 de ani, în timp ce suprafețele învecinate au rămas expuse de la construcția inițială a monumentului. Prin măsurarea diferenței de eroziune dintre aceste două suprafețe – susține Donini – este posibil să se calculeze cât timp trebuie să fi fost expuse suprafețele mai vechi.
Studiul se concentrează pe 12 puncte de măsurare din jurul bazei Marii Piramide. În fiecare punct, Donini a examinat eroziunea prin micile cavități formate prin alterarea chimică și fizică, precum şi uzura uniformă a suprafeței, estimând volumul sau adâncimea materialului pierdut. Mai multe măsurători sugerează o eroziune echivalentă cu o expunere de 20.000 până la peste 40.000 de ani, în timp ce media aritmetică a tuturor celor 12 puncte produce un rezultat de aproximativ 24.900 de ani înainte de prezent, corespunzând cu anul aproximativ 22.900 î.Hr.
Donini subliniază că MER nu are scopul de a oferi o dată exactă de construcție. În schimb, estimează un ordin de mărime. Pentru a aborda incertitudinea, studiul aplică o analiză statistică de bază, calculând o deviație standard și construind o curbă de probabilitate gaussiană. Pe baza acestui model, raportul concluzionează că există o probabilitate de 68,2% ca Marea Piramidă să fi fost construită cândva între anii 9.000 î.Hr. și 36.000 î.Hr., cea mai mare probabilitate fiind centrată în jurul anului 20.000 î.Hr. Autorul subliniază că aceste concluzii sunt preliminare și invită la măsurători și colaborări suplimentare.
Lucrarea recunoaște deschis numeroși factori care ar putea afecta ratele de eroziune în timp. Condițiile climatice din Egiptul antic erau probabil mai umede decât cele de astăzi, accelerând potențial eroziunea în trecutul îndepărtat. În schimb, poluarea modernă și ploile acide ar fi putut crește ratele de eroziune în ultimele secole, ceea ce ar putea denatura comparațiile. Activitatea umană este un alt factor care complică situația. Baza Marii Piramide primește acum mii de vizitatori zilnic, în timp ce traficul pietonal din antichitate ar fi fost mult mai redus. Îngroparea periodică a suprafețelor de piatră sub nisip – similară cu ceea ce s-a întâmplat la Sfinx – ar fi putut, de asemenea, proteja părți ale piramidei de eroziune pentru intervale lungi de timp. Din cauza acestor variabile, Donini susține că punctele individuale de măsurare pot supraestima sau subestima vârsta, dar că medierea mai multor puncte reduce eroarea.
Datele bazate pe MER contrastează puternic cu cronologia egiptologică convențională, care se bazează pe înregistrări istorice, inscripții, urme de unelte, datarea cu radiocarbon a materialelor organice asociate și un context arheologic mai larg pentru a plasa domnia lui Khufu în dinastia a patra a Vechiului Regat. Donini sugerează că această discrepanță ar putea însemna că piramida este anterioară lui Khufu și a fost doar renovată sau reutilizată în timpul domniei sale – o ipoteză prezentă de mult timp în literatura alternativa, dar respinsă de istoria tradițională.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
