Viaţa incredibilă a diaconului Brodie, faimosul lăcătuş şi jefuitor din Scoţia

1.798 vizualizari

În secolul al XVIII-lea, a existat un bărbat, pe nume William Brodie, care locuia în Edinburgh (Scoţia). El era un om bun, un lăcătuş talentat și un membru foarte respectat al comunităţii sale. Brodie era destul de bogat, având 10.000 de lire sterline și trei case pe care le-a moștenit de la tatăl său. Brodie a fost membru al Consiliului Local din Edinburgh și îndeplinea rolul de diacon (președinte) al Camerei de Comerţ Locale.

El se percepea foarte bine în a instala şi a repara încuietorile de la uşi şi diverse dulapuri. Călătorind în cele mai înalte cercuri sociale, Brodie avea cheia pentru aproape toate casele celor mai bogați oameni din Edinburgh. Niciun locuitor bogat din Edinburgh nu s-a gândit vreodată că un astfel de om respectabil va păstra o copie a cheii lor în sertarul său și că, după miezul nopţii, el se va furişa în casele lor pentru a fura tot ce merita a fi luat.

William Brodie era un om care trăia o viață dublă. În timpul zilei, era un bine cunoscut domn care îşi petrecea timpul alături de clienții săi bogați și se bucura de compania unor persoane foarte respectate, dar, în timpul nopții, Brodie se ducea să joace jocuri de noroc în colțurile întunecate ale orașului Edinburgh, acumulând datorii care l-au forțat să ia în considerare o viață de infractor, așa că a devenit hoț.

După ce instala o încuietoare în casa unui om bogat, Brodie, de asemenea, îşi făcea o copie a cheii şi pentru el însuși. Nu pentru că îi plăcea să colecţioneze chei, ci pentru că intenționa să viziteze din nou casele, în timpul nopţii, pentru a fura diverse lucruri valoroase. În acest fel, bărbatul avea bani pentru a-și susține viața dublă: cea de gentleman ziua și cea de jucător de cărţi noaptea. Şi mai mult decât atât, Brodie trebuia să-și susțină şi cei cinci copii ai săi, făcuţi cu două amante.

Se presupune că activitatea sa infracţională a început în jurul anului 1768, când a furat 800 de lire sterline dintr-o bancă, în timpul nopții, folosind o cheie. Pe de altă parte, o altă sursă spune că Brodie şi-a început adevărata sa carieră infracţională în vara anului 1786, când l-a cunoscut pe englezul George Smith. Brodie și Smith şi-au unit forţele împreună, jefuind casele bogaţilor din orașul vechi. Până la sfârșitul aceluiași an, cei doi au reuşit să jefuiască cu succes o tutungerie și un atelier de aur.

În curând, diaconul și englezul au recrutat alți doi membri ai grupului lor: Andrew Ainslie, un pantofar și John Brown, un hoț. În 1787, banda a reuşit să fure ceai de la un magazin alimentar din Leith. Atunci, ceaiul era o marfă valoroasă, un lux pe care numai membrii elitei îşi puteau permite să-l cumpere.

Încurajați de succesul lor, banda condusă de diacon, a decis să fure veniturile fiscului din Scoția, spărgând o trezorerie. Ei au organizat un raid armat și, pentru prima dată, în loc să se folosească de o cheie, au decis să spargă clădirea. Însă, ei au fost prinși. Brodie, însă, a reuşit să scape, fugând până în Amsterdam. Dar, deoarece a fost pusă o recompensă pentru Brodie, el a fost urmărit până în Olanda, prins și transportat înapoi în Edinburgh. El și prietenul lui, Smith, au fost judecați pe 27 august 1788. Deși la început nu exista nicio probă solidă împotriva lui Brodie, el a fost condamnat după ce cheile copiate au fost găsite în atelierul său.

După un proces care a durat doar 21 de ore, Brodie a fost spânzurat în fața a 40.000 de persoane. O sută de ani mai târziu, povestea lui Brodie s-a răspândit în jurul Scoției și s-a transformat într-o legendă. Scriitorul Robert Louis Stevenson a fost fascinat de viața dublă a lăcătușului care se strecura noaptea în casele bogaţilor, scriind piesa de succes „Diaconul Brodie” sau „Viaţa dublă”.