Loch Morar se află la depărtare de 70 de mile de mult vestitul Loch Ness. Lung de 11 mile şi lat de o milă şi jumătate în punctul cel mai larg, este despărţit de mare de o fâşie de pământ de un sfert de milă şi e situat la circa 30 de picioare deasupra nivelului mării. Adâncimea lui medie este de 200 de picioare. Potrivit relatărilor care datează de multe decenii – şi poate chiar de secole – aici se adăposteşte un monstru foarte asemănător cu monstrul din Ness şi din multe alte loch-uri scoţiene şi irlandeze.
Această făptură a fost zărită prima oară la 3 aprilie, 1971, de către Ewen Gillies, care toată viaţa locuise într-o casă cu faţada orientată spre Loch Morar, precum şi de un alt membru al familiei, care îşi avea de secole rădăcinile în regiune. Alertat de fiul său John, în vârstă de 12 ani, care îl zărise cu câteva minute înainte în timp ce cobora pe drumul de la malul lacului, Gillies a ieşit din casă şi a privit spre apa lacului. Era o dimineaţă senină, însorită, în jurul orei 11. La nicio jumătate de milă a zărit un animal uriaş, al cărui gât lung de vreo trei sau patru picioare se înălţa din apă şi se curba puţin spre cap. Capul de-abia se distingea de gât. Două sau trei cocoaşe, scăldate de apă, se întindeau pe spinare. Pielea era neagră şi lucioasă. Monstrul măsura cam 30 de picioare în lungime.
Gillies a fugit în casă, a luat un aparat fotografic si a făcut două poze de la fereastra superiară a locuinţei în clipa când animalul şi-a aplecat capul, şi-a înălţat trupul şi s-a scufundat în apă. Fotografiile nu au fost reuşite, dar nimeni nu l-a acuzat pe Gillies – membru respectat al comunităţii – că le-ar fi măsluit.
Gillies şi fiul său văzuseră pe Morag. Numele provine de la cuvântul gaelic Mhorag care în mod tradiţional se crede că reprezintă duhul lacului, conceput ca o sirenă capabilă să-şi schimbe înfăţişarea. Apariţia ei prevestea moartea aceluia care ar fi văzut-o, în speţă un membru al clanului Gillies. Însă o dată cu trecerea timpului şi rărirea populaţiei în această regiune izolată şi sălbatică, folclorul străvechi s-a estompat din memorie, iar Mhorag (care se pronunţă „Vorack”) a devenit Morag, o fiară stranie, dar nu supranaturală, pe care unii o văd, dar despre care puţini şi rareori pomenesc.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Loch Morar se află la depărtare de 70 de mile de mult vestitul Loch Ness. Lung de 11 mile şi lat de o milă şi jumătate în punctul cel mai larg, este despărţit de mare de o fâşie de pământ de un sfert de milă şi e situat la circa 30 de picioare deasupra nivelului mării. Adâncimea lui medie este de 200 de picioare. Potrivit relatărilor care datează de multe decenii – şi poate chiar de secole – aici se adăposteşte un monstru foarte asemănător cu monstrul din Ness şi din multe alte loch-uri scoţiene şi irlandeze.
