Vă mai amintiţi de „Mărăşeşti”, „Carpaţi”, „Snagov” sau „Amiral”? O istorie savuroasă a mărcilor româneşti de ţigări şi a fumatului în România


Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)

Medicii ne spun că fumatul e extrem de năsănătos, producând o mulţime de boli. Şi probabil că au dreptate. Dar, cum a apărut obiceiul fumatului în România?

Tutunul a pătruns în Europa la începutul secolului al XVI-lea, fiind adus de exploratorii spanioli din America, după ce au văzut prima oară indigeni americani fumând. După 1880, au apărut ţigările aşa cum le cunoaştem astăzi.

Dar, cum s-a ivit tutunul în România? În Ţările Române cultura tutunului a fost introdusă cam pe la mijlocul secolului al XVII-lea de către turci. Este des cultivat, astfel încât la sfârşitul secolului al XVII-lea se percepe impozit pe tutun, tutunăritul.

Unii domnitori, ca Alexandru Moruzi, devin fumători înrăiţi. Oamenii bisericii încearcă să oprească ,,molima tutunului”. De exemplu, în ,,Poveste despre tutun”, ni se spune că cei care fumează vor ajunge la „Sarsaila-stegariul încă cu dânşii va fi, şi gura lor va puţi ca a pupedzii şi dinţii lor vor ave smoală şi rugină ca râmătoriul ce râmă şi se tăvăleşte în noroiu. Aşa să potriveşte omul care be tiutiun…”

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, ,nebunia fumatului” se răspândeşte cu o repeziciune greu de închipuit în România. Trecerea şi staţionarea trupelor turceşti, ruseşti şi nemţeşti au contribuit la creşterea numărului de fumători.

În perioada interbelică, tutungeriile se răspândesc ca ciupercile. Femeile vor descoperi şi ele savoarea tutunului. Apar mărci pentru ţigări în România, ca „Plugarul” cu 100 ţigări la pachet, „Mărăşeşti”, „Carpaţi”, „Snagov”, „Amiral”, etc.

Dintre toate, ţigările Carpați au fost zeci de ani cele mai populare țigări din România. Ţigările aveau lungimea de 70 de milimetri şi se vindeau în pachete din hârtie fină. Deşi au fost foarte populare pe vremea comunismului, ele au fost fabricate pentru prima dată în 1931. Marca de țigări „Carpați” a fost produsă în mai multe locuri din România, dar două fabrici sunt reprezentative pentru această marcă: Sf. Gheorghe și Târgu Jiu. Totuşi, se pare că nu există nicio legătură între ingredientele folosite pentru ţigările „Carpaţi” în anul 1931 (ce au fost întrerupte după cel de-al doilea război mondial) şi cele fabricate sub aceeaşi marcă şi revigorate în 1963.

În anul 2010, o ştire ne anunţa că ultima fabrică de ţigări româneşti (de la Sf. Gheorghe), care a produs brandurile autohtone „Carpaţi”, „Snagov” şi „Mărăşeşti”, îşi închide porţile, la 6 ani de la privatizare.

„Carpaţi” sau „Snagov” erau mărci „ordinare” pe timpul comunismului, ele neputând concura cu celebrele mărci internaţionale „Kent” sau „Marlboro”. Totuşi, au existat tentative de producere a unor ţigări româneşti de lux. Astfel, la Fabrica de Ţigarete Timişoara, în anii ’70 apăruse o ţigară care imita Kent-ul. Tot acolo s-au produs şi alte ţigări fine – Golf şi Neptun – care erau doar pentru străini.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
100% Free SEO Tools - Tool Kits PRO