În 1987, a apărut o carte bizară intitulată „Communion: A True Story by Whitley Strieber” (pe care o puteţi citi şi cumpăra de pe amazon.com). Ea a avut un succes uriaş, în primul rând pentru că Strieber era deja cunoscut ca şi scriitor de romane de ficţiune horror, ca „Wolfen” (1978).
În timp ce majoritatea autorilor de cărți având ca subiect răpirile extraterestre se concentrau exclusiv pe extratereştri, care se aflau pe Pământ pentru a fura ADN-ul oamenilor, Strieber a realizat o altă abordare. În primul rând rând, Strieber nu-i numea „extratereştri”, ci „vizitatori”, pentru că el nu era deloc sigur că răpitorii săi erau extratereștri. În al doilea rând, după cum remarca Strieber, „vizitatorii” aveau un interes profund pentru sufletul uman, acea parte din noi care nu moare niciodată.
În următoarea sa carte din 1988 „Transformation”, Strieber prezintă mai multor relatări din partea celor răpiţi, din care reiese că „vizitatorii” aveau abilitatea de a extrage sufletul nemuritor din trupul uman.
În cărţile sale, Strieber povesteşte cum a primit un răspuns de la „vizitatori”, care i-au oferit o explicație pentru legăturile lor cu sufletul. În primul rând, „vizitatorii” au dezvăluit că ei reciclează suflete și, în al doilea rând, că trăirea pe Pământ este asemănătoare cu a fi într-o școală, în care învățăm, creștem și evoluăm cu fiecare reciclare. Este un scenariu în care ne putem imagina nişte fabrici uriașe, bizare, care trimit în mod continuu, pe bandă transportoare, suflete vechi în corpuri noi.
Strieber nu este singurul care și-a dat seama că fenomenul răpirii extraterestre e mai complex decât ne-am putea imagina. De exemplu, profesorul John E. Mack de la Harvard a avut mai mulţi pacienţi ce pretindeau că au fost răpiți de extratereştri, pacienţii spunându-i că entitățile pe care le-au întâlnit nu erau decât nişte „hoţi de suflete”. Mack a descris povestea unui răpit extraterestru, pe nume Greg: „Greg mi-a spus că teroarea întâlnirilor sale cu ființele extraterestre era atât de intensă, încât se temea să nu fie separat de sufletul său. „Dacă aș fi separat de sufletul meu”, mi-a spus el, „nu aș avea niciun sentiment de a exista. Cred că toată conștiința mea s-ar duce. Aș înceta să mai exist.”
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
