România, leagănul naşterii omenirii şi centrul Universului?

Guganii din Retezat, urmaşii primilor oameni?

În lume există mici populaţii izolate, ce se consideră a fi urmaşii primilor oameni de pe Pământ. Aşa se socotesc multe comunităţi din Caucaz, bascii din Pirinei şi Quanchii din Canare, iar exemplele ar putea continua. Dar puţini ştiu că în ţara noastră, în preajma Munţilor Gagu, din masivul Retezat, trăiesc aşa-numiţii gugani sau gugulani, păstori voinici şi foarte înalţi, cu viaţă retrasă şi particularităţi lingvistice destul de stranii, care se pretind a fi urmaşii direcţi ai dacilor şi coborâtori din… cei mai vechi oameni din lume.

Neam de păstori, guganii îşi trag numele şi se cred de-o seamă cu piscul din Masivul Godeanu, la sud de Retezat, care are 21 de vîrfuri, toate peste 2.000 de metri, dar niciunul mai mare ca vîrful Gagu (2.291 metri). Anumite particularităţi lingvistice (dialecte) în vorbire, destul de stranii, au creat legende şi au făcut din gugulani un izvor de presupuneri şi ipoteze, care îşi au originea în preistorie. Credinţa acestor păstori români, cum că ar fi cei mai vechi oameni de pe Pământ, este mult mai adâncă decât legenda, pentru că ajunge tocmai la rădăcina miturilor primordiale ale omenirii.

„Odiseea” lui Homer ar fi avut loc în Ţara Haţegului

Se povesteşte, de pildă, că strămoşii ancestrali ai gugulanilor ar fi urmaşii pământenilor din Gigantomachia Elina, care păşeau din munte în munte, cum am călca noi din piatră în piatră, iar Iovan Iorgovan ar fi nimeni altul decât modelul după care a fost întruchipat Hercule, lupta acestuia cu balaurul având loc la poalele Muntelui Oslea, de lângă izvorul Cernei, cum se păstrează în baladele populare din partea locului, şi nu pe Ossa din Olimp, cum se narează în Odiseea. Probabil că Homer, împreună cu Hesiod, au strămutat Gigantomachia din Ţara Haţegului, leagănul civilizaţiei româneşti, pe coasta golfului Thermaios, ca să le fie, probabil, mai la îndemână.

Ideea cu Gigantomachia Carpatică a fost lansată, cu exemplificări patronimice, de Nicolae Densuşianu (1846-1911), în opera sa capitală „Dacia Preistorică”, fiind reluată în multe studii de dată recentă, ce reanimă această poveste care, în nici un caz, nu trebuie uitată!

Giganţii provin din…Caransebeş

Numele de giganţi vine de la Hogigas (Uriaş) care, fiind identic cu Ho geganes, poate însemna şi „născut pe pămînt”, adică băştinaş. Este, credem, revelator să reamintim că în textele antice se pomeneşte de localitatea Gigonul (guganul), iar pe harta geografică a României, lîngă Caransebeşul de astăzi, este menţionată aşezarea cu numele de Gagnis, pentru a ne convinge de străvechea etimologie mitică a guganilor.

În Bucegi, centrul Informaţional-Energetic al planetei?

Să nu uităm că sunt unele aprecieri, din ce în ce mai des citate, potrivit cărora spaţiul carpato-danubiano-pontic ar fi jucat un rol hotărâtor în anumite momente-cheie ale istoriei lumii şi că, potrivit altor estimări, într-un viitor apropiat aici se va afla centrul spiritualităţii umane. În Bucegi, în apropierea Vârfului Omul, se află cel mai important Centru Energetic-Informaţional natural al planetei. Aceasta este părerea cercetătoarei Cristina Pănculescu din Bucureşti.

Iată, în esenţă, câteva lucruri despre această teorie. Experienţa „Centrului” este semnalată de toate tradiţiile străvechi. Astfel, în ezoterismul musulman este „Muntele Polar”, sau „Muntele Qaf”; în India şi Tibet, i se spune „Shamballah”, sau „Muntele Meru”; în Occident se vorbeşte de „Monsalvat”, sau „Sediul Graalului” – „acolo unde timpul se preface în spaţiu”; la chinezi este „Muntele Tai”, sediul nemuritorilor. Se mai regăseşte şi sub numele de „Axis” sau „Cardines Mundi” – „stîlpul cerului”, „piramidă cosmică”. În creştinism este „crucea” sau „Arborele vieţii”. Acest centru are proprietăţi cu totul speciale.

În lucrarea pe care autoarea a elaborat-o în urma acestor cercetări (finalizate în 1988) sUnt descrise o serie de efecte energetice speciale ale centrului în cauză, surprinse de peliculă foto, electronografice şi mostre de rocă cu proprietăţi stranii, prelevate de pe vîrful respectiv. Aceste probe confirmă, pe parcursul lucrării (deosebit de vaste), activitatea centrului.

Structura energetică a Terrei este mult mai complexă decât se crede. Centrul energetic din Bucegi este cel mai important, însă nu este singurul. Mai există şase centri energetici de primă importanţă (pe lângă mulţi alţii secundari), care sunt în corelaţie cu acesta şi este posibilă localizarea lor pornind de la cel din Bucegi. Acest „centru”, precum şi toţi ceilalţi centri secundari sunt cheile care vor da acces „Omului Mare”, care este Umanitatea, la oceanul infinit al energiei şi informaţiilor cosmice.

Pentru întreaga structură a universului nostru mai există o cheie. Aceasta apare în tradiţie sub denumirea de Axis sau Cardines Mundi, care nu reprezintă altceva decât locul geometric al centrelor tuturor structurilor macrocosmice ale Universului nostru şi, în acelaşi timp, locul geometric al Universurilor. Există un sistem energico-informaţional natural, în care totul este în contact cu totul, făcînd, astfel, posibilă comunicarea şi schimbul. În realitate, centrul din Bucegi reprezintă adevărata „poartă” de ieşire din Universul Terestru, el constituind punctul Planetei Pământ plasat pe acest loc geometric de conexiune universală.

Prin proprietăţile pe care le are acest centru, ar rezulta că timpul (a patra dimensiune terestră) poate fi abolit, deci poate fi controlat şi, în acest caz, viteza luminii încetează de a mai fi o barieră în calea omului spre Cosmos.

În urma cercetărilor, a rezultat că acest centru are o activitate (pretinzând maxime şi minime) ciclică, cu perioada de un an. Din datele furnizate de tradiţii rezultă că aceste cicluri anuale sunt înscrise în cicluri mult mai mari, care se întind pe milioane de ani. Un ciclu complex în tradiţia vedică se regăseşte sub denumirea de Mahayuga. Un ciclu Mahayuga se compune din patru vârste ale umanităţii. Acestea sunt egale. O serie de argumente pledează pentru ipoteza că, începând cu 1986, intensitatea activităţii centrului a depăşit „pragul de latenţă“, urmând şi în prezent o creştere accelerată.

Kogaionul

Zona care conţine acest centru este Sanctuarul principal al Kogaionului, deci Muntele Sacru al dacilor. Găsindu-se în Bucegi, el se compune din trei trepte supreme de iniţiere, la care se adaugă alte douăsprezece, superioare, şi numeroase trepte inferioare, de „învăţătură“, accesibile numai intiţiaţilor. Strămoşii noştri nu au ales întâmplător acest munte. Ei cunoşteau existenţa acestui Centru, precum şi legile ce guvernau (şi guvernează) funcţionalitatea lui. Chemaţi de Sfinx, strămoşii noştri ştiau a se face nemuritori. Aceste legi pot fi redescoperite!

Teoria prezentată de Cristina Pănculescu la televiziune, radio şi presă a suscitat un viu interes, cercetători de renume din întreaga lume arătându-se interesaţi de „straniile fenomene“ din munţii noştri.

Decorul cosmic de lângă Iaşi

Recent, arheologii au indicat o piesă inedită, un veritabil mesaj al dacilor care au trăit în secolul II î. Chr. în zona Podişului Central Moldovenesc. La 10 km sud-vest de Iaşi, pe un promotoriu numit de localnici „La Căprărie“, unde culmile Dealului Bârsan coboară către iazul de deasupra satelor Dumbrăvia şi Ciubeşti, săpăturile specialiştilor au dat la iveală vestigiile a 18 locuinţe antice, 14 de suprafaţă şi 4 bordeie, care alcătuiau, în urmă cu aproape două milenii, un sat locuit de daci. Bogăţia şi varietatea materialelor găsite reliefează nu numai continuitatea locuirii dacice pe aceste meleaguri, ci şi evoluţia culturii strămoşilor noştri.

Unul dintre cele mai importante obiecte descoperite îl constituie o tabletă din ceramică (un fragment de disc) care reprezintă un decor incizat pe ambele feţe, plăcuţa avînd la partea superioară un orificiu pentru prindere. Conform ipotezei descoperirilor, tableta ar conţine imagini referitoare la un decor cosmic. Astfel, cercul de pe avers ar semnifica Pămîntul, cadranul, cele patru puncte cardinale, iar inciziile circulare şi semicirculare ar figura Soarele, Luna şi alte planete. În funcţie de reprezentările de pe celelate două sferturi de cerc (care nu au fost găsite), s-ar fi putut aprecia dacă întregul decor al universului imaginează cele patru faze ale Lunii.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.