Un antibiotic puternic care ucide unele dintre cele mai periculoase bacterii rezistente la medicamente a fost descoperit folosindu-se Inteligența Artificială. Medicamentul funcționează într-un mod diferit de cele existente și este primul de acest gen pe care Inteligenţa Artificială îl dezvoltă, folosindu-se de vastele biblioteci digitale de compuși farmaceutici.
Ideea de a folosi Inteligenţa Artificială pentru a descoperi noi medicamente nu este una nouă, dar până acum nu au oferit multe rezultate. Însă noul studiu realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA a obținut rezultate promițătoare, el pornind de la obiectivul de a dezvolta un medicament care să selecteze cele mai bune caracteristici chimice capabile să distrugă bacteria E-coli.
Astfel, cercetătorii au instruit mai întâi un algoritm de „învățare profundă” pentru a identifica moleculele care ucid bacteriile. Pentru a face acest lucru, ei au furnizat informații despre caracteristicile atomice și moleculare ale aproape 2.500 de medicamente și compuși naturali, care pot bloca E-coli. Odată ce algoritmul a aflat ce caracteristici moleculare sunt făcute pentru antibiotice bune, oamenii de știință au dat sarcină Inteligenţei Artificiale să lucreze la o bibliotecă de peste 6.000 de compuși, pentru tratarea diferitelor boli umane. Algoritmul s-a concentrat pe compuşi care păreau eficienți, spre deosebire de antibioticele existente. Acest lucru a sporit șansele ca medicamentele să funcționeze în moduri cu totul noi la microorganismele (aşa-zisele „buguri”) care au încă rezistenţă la antibiotice.
Jonathan Stokes, autor principal al studiului, a spus că a fost nevoie doar de câteva ore pentru ca algoritmul să evalueze compușii și să vină cu câteva antibiotice promițătoare. Unul dintre noile antibiotice a fost numit de către cercetători „halicină”, după Hal, numele Inteligenţei Artificiale descrisă în filmul SF “2001: O odisee spaţială”.
În studiu, E.coli nu a dezvoltat niciun fel de rezistență împotriva halicinei în 30 de zile. Într-un test paralel, bacteria a dezvoltat rezistență la ciprofloxacină într-o zi, iar în 30 de zile era deja de 200 de ori mai rezistentă decât la începutul testelor.