Timp de patru luni, cercetătorii au urmărit activitatea cerebrală a 54 de studenți și au descoperit că cei care se bazau în mod regulat pe Inteligența Artificială pentru scris au prezentat o retenție a memoriei mai scăzută și abilități de gândire critică reduse, măsurate prin scanări EEG (electroencefalograme) ale creierului. Acești utilizatori au produs, de asemenea, mai puțin conținut original și au avut dificultăți în a-și aminti propria muncă la scurt timp după finalizare – un model descris de cercetători drept „pasivitate mentală”.
Studiul, intitulat „Costul cognitiv al utilizării masteratelor de drept”, evidențiază o preocupare cheie: confortul generat de Inteligența Artificială poate veni în detrimentul implicării mentale. Studenții care au început fără Inteligență Artificială și apoi au trecut la utilizarea de instrumente precum ChatGPT au arătat o activitate cerebrală crescută, ceea ce sugerează că Inteligența Artificială este mai benefică atunci când îmbunătățește şi nu când înlocuiește procesul de gândire.
Cercetătorii au avertizat, de asemenea, asupra formării camerelor de ecou atunci când utilizatorii acceptă pasiv răspunsuri algoritmice fără a fi examinate cu atenție. Rezultatele indică o concluzie clară – Inteligența Artificială poate fi un instrument valoros, dar numai dacă rămânem participanți activi la proces.











