Pentru cei care mă urăsc: în Univers există o lege a rezonanţei, aşa că vă faceţi rău singuri! În plus, să vă explic puţin şi din secretele teoriilor conspiraţiilor de pe acest site…

6.396 vizualizari

SLL UniversExistă în această lume unii oameni care cred că-ţi pot da lecţii de viaţă. Ei orbecăie prin întuneric ca nişte nevăzători şi îţi explică ce frumos arată lumina, deşi ei nu văd nimic din ea. De obicei, acest lucru arată o dezvoltare intelectuală redusă sau poate că e vorba de sentimentul de invidie. Atunci când cel de lângă tine vede că reuşeşti în viaţă, că ai succes, încearcă să te tragă în jos, la nivelul său, să fii un mizerabil sau neimportant ca el.

La acest site, eu muncesc non-stop din 2007…am deja 7 ani de muncă. Precum am spus-o de nenumărate dăţi, o fac din plăcere, din pasiune… nimeni nu mă obligă să scriu aici, însă, m-am ataşat atât de mult de acest site şi de cititorii săi, încât mi-e greu să fac măcar o zi pauză din a nu scrie ceva. Şi eu cred că am reuşit ceva: am reuşit să atrag atenţia publicului asupra faptului că suntem manipulaţi şi minţiţi de către cei care ne conduc. În fiecare lună, mă vizitează peste 200.000 de cititori, adică circa 1% din populaţia României, ceea ce nu-i puţin… dacă aceşti 1% duc şi ei mesajul mai departe, adică le povestesc prietenilor şi cunoştinţelor lor despre conspiraţiile şi misterele pe care le-au citit pe acest site, asta înseamnă că „Secretele lui Lovendal” ajunge şi la mult mai mulţi oameni.

Zilnic primesc zeci de mesaje şi emailuri; îmi cer scuze celor care nu le pot răspunde… efectiv nu am timpul necesar pentru a face acest lucru. Un lucru însă să ştiţi: nu o fac din rea voinţă! Cele mai multe din emailuri sunt aprecieri…dar, bineînţeles, că primesc şi critici. Nu m-aş supăra dacă aceste critici ar fi constructive, dar unele din ele sunt pline de otravă de şarpe. Acestea din urmă reflectă răutatea din sufletul unora…. de aceea, eu vă voi pune întrebarea: „De ce vă place să urâţi? De unde atâta otravă în sufletul vostru?”

Zilele trecute am primit unul din asemenea mesaje pline de venin… Prima dată am vrut să-l ignor, dar, m-am gândit mai bine să-l folosesc ca model pentru a transmite un mesaj celor care mă urăsc nejustificat. Iată ce îmi spune domnul respectiv:

„De data asta o sa presupun ca nu esti prost (sau nu mai prost decat de obicei). Ce incearca sa-ti zica tie lumea aici, in afara de pupincuristii de serviciu, nu ai pic de coerenta pe acest simulacru de blog. Un autor de blog sau un conspirationist (daca te gadila mai mult la orgoliu titulatura asta) sustine o idee centrala, are o viziune unitara despre subiect. La tine pe blog, din nefericire, e un talmes-balmes. Cand exista extraterestrii, cand nu mai exista, cand ne-a facut Dumnezeu, cand extraterestri, etc”

Precum se vede, acest stimabil domn începe comentariul cu o jignire; era o veche vorbă înţeleaptă care spunea că cine te jigneşte, încearcă de fapt să-şi exprime către alţii defectele pe care le găseşte în mod subconştient la el însuşi. Adică, mai concis… când cineva te face „idiot”, subconştientul său ştie că el este aşa, dar încearcă să scape de această „greutate sufletească” făcându-te pe tine sau pe alţii drept „idiot”. Dar, trecând peste acest lucru… dragă domnule, din păcate tu nu ai înţeles nici până acum ideea site-ului meu. Degeaba l-ai citit şi nu ai putut extrage esenţa din el. Eu nu sunt un site tematic de conspiraţii, ci generalist. Consider că lumea aceasta, că Universul acesta are extrem de multe mistere, aşa că mi s-ar părea total neinteligent din partea mea să rămân fixat pe o singură idee. Cum şi ştiinţa bâjbie în întuneric cu privire la misterele Universului, e normal ca pe acest site să prezint mai multe ipoteze, mai multe variante de lucru. Dacă aş prezenta „consecvent ca un bou” (ca să mă exprim mai neacademic) doar o singură ipoteză, ignorându-le pe celelelalte şi nedându-le nicio şansă, atunci… ce s-ar întâmpla ca în final să aflu că ceea ce am susţinut ar fi fals? Nu mi-aş putea ierta să trăiesc toată viaţa cu o singură idee falsă, uitând cu desăvârşire de celelalte.

Hai să luăm un exemplu. Să presupunem că eu aş susţine consecvent ideea că noi, oamenii, am fost creaţi de extratereştrii de pe grupul de stele Alpha Centauri. Dacă NASA ar ajunge cu o navă spaţială până acolo (am explicat acest lucru într-un articol foarte recent… teoretic ar fi posibil să se facă o călătorie de 2 săptămâni până acolo) şi s-ar afla că toate planetele de pe Alpha Centauri sunt sterpe şi nu s-a găsit nicio urmă de civilizaţie extraterestră acolo, atunci, tot ce-am susţinut ar fi fals. Nu mi-aş pune cenuşă în cap apoi? De ce să trăiesc toată viaţa cu o idee fixă (ce poate fi şi falsă până la urmă), când şi alte idei ar putea fi adevărate?

Apoi, să nu uităm că însăşi ştiinţa din zilele noastre lucrează doar cu ipoteze care nu pot fi definitive. De exemplu, aşa cum spuneam într-un articol de acum câteva zile (O nouă descoperire revoluţionară dă toată cosmologia peste cap! Universul nostru nu se extinde! Aşadar, teoria Big Bang-ului este falsă! Nu există nici materie şi energie întunecată, iar lumina este influenţată în spaţiu de o forţă misterioasă!), există acum o nouă teorie ştiinţifică care spune că Universul nu se extinde, cum se credea până în prezent, şi, aşadar, şi teoria Big Bang-ului ar fi una falsă. Deci, şi ştiinţa lucrează cu teorii, care pot fi versiuni ale adevărului. Şi eu lucrez cu ipoteze de conspiraţii, care pot fi sau nu adevărate. Pentru că, dragă domnule, adevărul îl poţi găsi după ce ai parcurs şi ai trecut prin mai multe ipoteze.

În plus, mai e un motiv pentru care acest site nu e atât de „coerent”. Mie nu-mi place să manipulez oamenii. Dacă aş vrea să manipulez, m-aş axa doar pe o singură idee (de exemplu NU EXISTĂ EXTRATEREŞTRI) şi nu aş mai pune niciun articol despre existenţa extratereştrilor. E adevărat că eu personal nu cred în existenţa acestor extratereştri (deşi am micile mele urme de îndoială), dar asta nu înseamnă că vreau să-mi impun cu orice preţ punctul de vedere, ignorând orice material despre extratereştri. Aş fi ipocrit dacă aş face-o. Oferind mai multe versiuni, mai multe ipoteze de lucru, las libertatea fiecăruia să creadă ce doreşte. Dacă aş fi un manipulator de oameni, nu m-aş abate de la ideile fixiste. Da, e adevărat, eu cred că oamenii au fost creaţi de Dumnezeu, dar asta nu înseamnă că nu o să scriu articole în care să prezint şi alt punct de vedere, conform căruia oamenii au fost creaţi de o civilizaţie extraterestră superioară. Şi asta pentru că nimeni nu ştie adevărul, iar eu nu-mi permit să impun un singur punct de vedere, doar pentru că e-al meu. Asta înseamnă să crezi în libertate, în liberul arbitru, în capacitatea voastră de discernământ.

Să mai citim din mesajul „otrăvit”:

„Esti doar un fals intelectual care abuzeaza de copy paste de pe site-uri straine si nu numai (din cate am observat in ultima perioada)”.

Ei bine, aici se poate citi invidia care-i otrăveşte sufletul amicului nostru. Nu ştiu cât a muncit la viaţa lui, dar eu am impresia că el nu ştie ce înseamna aia a trudi. A traduce şi a adapta un text, dintr-o limbă în altă limbă, nu este deloc o muncă uşoară. Traducătorii ştiu lucrul acesta. „Copy-paste”, dacă nu ştiai, dragă domnule, este atunci când copii un text dintr-o parte şi-l pui în altă parte, fără să mai intervii în el. Probabil că aşa e învăţat să facă el (la şcoală, facultate sau în activitatea personală). Traducerea personală nu poate fi copy-paste, pentru simplul motiv că necesită o muncă intelectuală intensă. În plus, nu faci doar o simplă traducere, ci şi o adaptare şi sinteză a textului, pentru a putea fi înţeles de cititor. Aceasta înseamnă MUNCĂ, EFORT INTELECTUAL, ATENŢIE. Doar cei leneşi, care nu au muncit niciodată sau care au furat intelectual munca altora nu-şi dau seama de acest lucru. Sau poate că-şi dau seama, dar invidia e atât de mare. Mergând pe argumentul acestui individ şi Mircea Eliade ar trebui considerat drept „fals intelectual” pentru că s-a folosit de alte lucrări şi a tradus alte cărţi în încercarea sa de a sintetiza celebra sa „Istorie a religiilor”. Câtă ipocrizie şi penibilitate!

În concluzie, dragă domnule invidios, precum şi alţii ca tine… Oare voi nu vă daţi voi seama că în Univers funcţionează legea rezonanţei şi a karmei şi atunci când daţi otravă cuiva, până la urmă aceasta se va întoarce la voi înzecit? Nu realizaţi că vă faceţi rău singuri?