Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

Ateistul Hawking împlineşte 70 de ani. Să ne închinăm în faţa capului său genial, deşi e cam ilogic şi confuz

59

blankPe 8 ianuarie 2012, celebrul profesor Stephen Hawking împlineşte vârsta de 70 de ani. Recunosc că e un om de ştiinţă genial şi, în faţa geniului, întotdeauna mi-am dat jos pălăria. Păcat însă că geniul său are momente în care e confuz şi ilogic. Ca atunci când ne vorbeşte despre creaţia Universului, căci, dacă nu ştiaţi până acum, Hawking este cel mai celebru ateist aflat încă în viaţă. Dacă Einstein mai credea în existenţa unei “Forţe Superioare”, dincolo de noi, Hawking refuză să creadă acest lucru. “Originile Universului pot fi explicate prin legile fizicii, fără vreo intervenţie miraculoasă sau divină. Aceste legi arată că Universul a fost creat spontan din nimic, într-un ritm rapid de creştere. Acest proces se numeşte inflaţie, fiind asemănător preţurilor crescătoare din economie.” Toate aceste lucruri au fost declarate de Hawking, în cadrul unei conferinţe.

În ultima carte a lui Hawking, “Marele proiect”, savantul spune cam acelaşi lucru: “Întrucât există lege ca gravitaţia, Universul se poate crea singur din nimic. Creaţia spontană este motivul pentru care există “ceva” şi nu “nimicul”, motivul pentru care Universul există şi pentru care noi existăm.”

Frumoasă declaraţie pentru atei, numai că e total neştiinţific şi jenant de a vorbi de crearea unui lucru…din nimic! Bunul simţ ne spune de faptul că, dacă ceva are abilitatea de a se crea din nimic, atunci acel ceva n-a fost “nimic”, ci a fost “ceva”, o putere creatoare foarte inteligentă. În plus, Hawking a violat una din regulile nescrise ale ateismului. El nu trebuia să folosească cuvinte ca “creat” sau “făcut”, întrucât aceste cuvinte necesită obligatoriu prezenţa unui Creator. Orice proces de creaţie (când doi oameni fac un copil, cineva scrie o poezie sau construieşte o casă) necesită cel puţin prezenţa unei “fiinţe” care să creeze acel lucru.

De asemenea, un ateist ca Hawking nici n-ar trebui să vorbească de gravitaţie, întrucât gravitaţia este o lege a fizicii, iar întotdeauna la originea unei “legi” se află tot un Creator. O lege nu poate apărea din nimic, cineva trebuie s-o fi “dat” sau “creat”, indiferent dacă e o lege a fizicii sau de altă natură. Legile nu apar de nicăieri, nu se întâmplă de unele singure.

Dar, se pare că Hawking se prosteşte pe zi ce trece, căci în 1988, contrar a ceea ce declară acum, recunoştea posibilitatea prezenţei unui Creator sau a unui Dumnezeu. Citesc din cartea sa din 1988 “O scurtă istorie a timpului”: “Dacă vom descoperi o teorie completă, aceasta ar fi ultima victorie a raţiunii umane. Apoi, ar trebui să ne gândim la mintea lui Dumnezeu.” Aşadar, în 1988, Hawking vorbeşte de “mintea lui Dumnezeu”, iar în 2012 neagă existenţa lui Dumnezeu. Mai putem avea vreo brumă de încredere în spusele sale, dacă toată ziua îşi schimbă părerile? De unde să ştim că atunci s-a înşelat şi acum are dreptate? Dacă atunci avea dreptate şi acum se înşeală? Poate băga vreun ateist mâna în foc? Sau dac-o bagă, să aibă grijă să nu se ardă…

P.S. Imaginea de la începutul articolului se numeşte “Hawking întâlnindu-l pe Dumnezeu” şi a fost preluată de pe site-ul FreakingNews.com.

Orgoni Crystal