Pe plăcile care înveleau în vechime piramidele egiptene se găseau inscripţionate cunoştinţe avansate de la „preoţii din Atlantida”! Ce păcat că s-au pierdut…
Repetatele incendieri ale renumitei biblioteci din Alexandria au produs pierderi inestimabile nu numai pentru dezvoltarea ţărilor din zona Mării Mediterane, ci şi pentru progresul întregii omeniri. Dar poate că şi mai gravă, deşi a rămas mai puţin cunoscută, a fost distrugerea „marii biblioteci” gravată – aşa cum a consemnat-o şi Herodot în descrierile stadiului său egiptean – în plăcile de piatră şlefuită care înveleau suprafeţele marilor piramide de la Gizeh. Pe acele plăci ar fi fost înscrise principalele cunoaşteri avansate, din diferite domenii, pe care „preoţii ştiinţelor” egipteni – sau poate cei refugiaţi din Atlantida – le-au obţinut atât de la „zei”, cât şi prin cercetări şi experimentări realizate de-a lungul veacurilor, cu rezultate dintre care unele depăşesc chiar şi cunoaşteri ale ştiinţei moderne actuale.
Autorii cărţii citate mai sus au redat şi faptul că în secolul XIII d.Hr., cronicarul arab Abd al-Latif a descris şi el acest tezaur pierdut al cunoaşterii umane: „Pietrele piramidelor sunt acoperite de scrieri, cu acele semne vechi a căror semnificaţie astăzi nu se mai cunoaşte. Eu nu am întâlnit, în tot Egiptul, pe nimeni care să spună că ar cunoaşte sau măcar că ar fi auzit că cineva ştie ce reprezintă acele semne. Aceste scrieri sunt în număr aşa de mare, că dacă am dori să le copiem pe hârtie, numai cele care se află pe suprafaţa acestor două piramide ar umple peste 6.000 de foi.”
Încercările arabilor care au cucerit Egiptul (sec. VII d.Hr.) de a găsi tezaure în piramide au condus la îndepărtarea în diferite porţiuni a plăcilor de acoperire. Ulterior cuceririi, dezgolirea acestora a tot continuat odată cu dezvoltarea oraşului Cairo, în special în secolul XIII când, în urma unui mare cutremur, au fost necesare mari cantităţi de piatră gata prelucrată pentru refacerea diferitelor palate şi construcţii.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Repetatele incendieri ale renumitei biblioteci din Alexandria au produs pierderi inestimabile nu numai pentru dezvoltarea ţărilor din zona Mării Mediterane, ci şi pentru progresul întregii omeniri. Dar poate că şi mai gravă, deşi a rămas mai puţin cunoscută, a fost distrugerea „marii biblioteci” gravată – aşa cum a consemnat-o şi Herodot în descrierile stadiului său egiptean – în plăcile de piatră şlefuită care înveleau suprafeţele marilor piramide de la Gizeh. Pe acele plăci ar fi fost înscrise principalele cunoaşteri avansate, din diferite domenii, pe care „preoţii ştiinţelor” egipteni – sau poate cei refugiaţi din Atlantida – le-au obţinut atât de la „zei”, cât şi prin cercetări şi experimentări realizate de-a lungul veacurilor, cu rezultate dintre care unele depăşesc chiar şi cunoaşteri ale ştiinţei moderne actuale.
