O ipoteză şocantă privind piramidele egiptene


piramide4Despre piramidele egiptene s-a spus şi s-a scris practic tot ceea ce se putea, şi poate chiar mai mult. În viziunea modernă, ele nu sunt altceva decât nişte morminte mai speciale, construite de trei faraoni – Kheops, Khefren şi Mykerinos -, într-o epocă plasată în jurul anului 2500 î.Chr. Epoca istorică propriu-zisă se presupune că a început către anul 3000 i.Chr., când obişnuitele aşezări agricole dau naştere la două regate dezvoltate: cel din nord (Egiptul de Jos, Delta Nilului) şi cel din sud (Egiptul de Sus). Un rege legendar, venit din sud şi numit Menes, unifică cele două regate şi îşi încinge coroana cu culorile emblematice ale celor două regate vechi, albul Egiptului de Sus şi roşul Egiptului de Jos. Tot în epoca aceea se presupune că a apărut scrierea hieroglifica. Mai mult, pe baza subdiviziunii atribuite sacerdotului egiptean Manethon, de aici se consideră că au provenit 30 de dinastii de suverani, de la Menes la Alexandru cel Mare.

Pentru a încerca să stabilim adevărata epocă a construcţiei piramidelor este necesar să ne întoarcem la versiunea arabă, care identifică în Piramidă Mare mormântul lui Henoch; în a doua piramida, aceea a lui Khefren, mormântul Maestrului lui Henoch şi, în cea de-a treia piramida, aceea a lui Mykerinos, mormântul Maestrului acestuia. Această tradiţie spune că ridicarea celor trei piramide s-a petrecut înainte de Potopul Universal pentru a salva ceea ce putea fi pierdut, adică antica înţelepciune. Aşadar, dacă aceasta este epoca, Maestrul lui Henoch nu poate fi identificat decât cu Seth, nume care apare în cosmogonia egipteană ca fiu al lui Adam, iar Maestrul lui Seth nu poate fi, deci, decât însuşi Adam. Se înţelege că şi pentru Seth, şi pentru Adam, ca şi pentru Henoch-Hermes, piramidele nu sunt locul efectiv al înmormântării lor (se spune că Adam ar fi înmormântat la Ierusalim, sub Golgota), ci locul de “fixare” a Ştiinţei lor, lucru împlinit înaintea Potopului şi, desigur, în iminenta acestuia; asta nu poate decât să ne ducă la epoca şi la locuitorii Atlantidei, care şi-au abandonat continentul, migrând dincoace şi dincolo de Atlantic şi ducând cu ei acea “ştiinţă a piramidelor”, care se regăseşte în Egipt şi în Mexic.

Când s-a întâmplat asta ne-o spune Platon: 9000 de ani înainte de epoca lui, adică acum 11.500 de ani, epoca mult mai îndepărtată decât acel 2500 î.Chr. pe care îl indică istoriografia modernă, atotştiutoare şi profană. În această perspectivă, se poate găsi o cheie de lectură mai convingătoare pentru originile istoriei egiptene în figura faimosului rege mitic Menes, cel care a unificat cele două Regate – Egiptul de Sus şi cel de Jos, de atunci începând epoca propriu-zis istorică. Numele Menes este acelaşi cu al celorlalţi regi cu rol analog de iniţiatori, adică Minos la Greci, Menw la celţi, Manu la indieni şi chiar Numa la romani (inversare silabica a lui Manu). În sensul cel mai profund, acest personaj este rege, dar mai ales Legislator; faptul că este surprinzător prezent în tradiţii atât de diverse, păstrând chiar acelaşi nume, demonstrează două lucruri: pe de o parte, că trebuie să-l privim nu atât potrivit criteriului de personaj autentic, ci drept un principiu, care-şi poate găsi reprezentarea şi într-un grup de indivizi; pe de altă parte, drept comună provenienţa a indivizilor care reprezintă acest principiu la diferite popoare.

Am spus că Menes egipteanul s-a îndreptat spre nord şi a ocupat Regatul Egiptului de Jos, care avea ca emblema culoarea roşie: culoare care este aceeaşi cu a rasei atlantide, aşa cum roşii se numeau şi cei care au migrat din acel continent, în epoca de dinaintea potopului indicat de Platon, ducând cu ei legile şi cunoştinţele unei civilizaţii care se pregătea să dispară. Nu întâmplător poate fi citat aici Platon: termenul grecesc referitor la Hermes, Trismegistul, înseamnă De Trei ori Mare, iar Piramida cea Mare este mormântul lui. Este hazardat deci să se facă apropierea dintre această tripla mărime şi cele trei piramide de la Giseh? Este exagerat să o legăm de renaşterea care se petrecea în fiecare din ele şi care permitea atingerea unei calificări la trei niveluri diferite? În sfârşit, este o întâmplare că Hermes este denumit Psihopomp, adică cel care conduce sufletele, când se presupune că, la sfârşitul călătoriei iniţiatice, individul atingea Sublimul? Poate că toate acestea sunt o interpretare greşită, dar cel puţin nu atât de greşită pe cât este aceea a celor care consideră viziunea anticilor drept identică cu cea actuală şi care nu înţeleg câte transformări s-au petrecut în decurs de milenii; iar dacă găsesc o piramidă într-un deşert, cred că au găsit un mormânt ciudat sau, şi mai rău, o grămadă de pietre.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock