O, Dumnezeule, unde s-a ajuns! Celulele umane sunt încorporate în cipurile de calculator! De ce se face asta?


Cercetătorii lucrează la modalități de a combina celulele umane cu cipuri de computer – dar este ceva ce ar trebui să facem cu adevărat? Suntem în anul 2030 și ne aflăm la cea mai mare conferință tehnologică din lume, CES din Las Vegas. Mulţi jurnalişti urmăresc o mare companie de tehnologie care își dezvăluie noul smartphone. Şeful companiei vine pe scenă și anunță Nyooro, care conține cel mai puternic procesor văzut vreodată într-un telefon. Nyooro poate efectua un chintilion de operațiuni pe secundă, ceea ce este de o mie de ori mai rapid decât modelele de smartphone-uri din 2020. De asemenea, este de 10 ori mai eficient din punct de vedere energetic, având o baterie care durează 10 zile. Un jurnalist întreabă: „Ce progres tehnologic a permis un salt atât de uriaș de performanță?” Reprezentantul companiei răspunde: „Am creat un nou cip biologic, folosind neuroni umani cultivați în laborator. Aceste cipuri biologice sunt mai bune decât cipurile de siliciu, deoarece își pot schimba structura internă, adaptându-se la modelul de utilizare al utilizatorului și conducând la câștiguri uriașe în eficiență”. Un alt jurnalist întreabă: „Nu există preocupări etice cu privire la computerele care folosesc materia creierului uman?”

Deși numele și scenariul sunt fictive, aceasta este o întrebare cu care trebuie să ne confruntăm acum. În decembrie 2021, Cortical Labs din Melbourne (Australia) a crescut grupuri de neuroni (celule cerebrale) care au fost încorporate într-un cip de computer. Cipul hibrid rezultat funcționează deoarece atât creierul, cât și neuronii au un limbaj comun: electricitatea.

În computerele cu siliciu, semnalele electrice călătoresc de-a lungul firelor metalice care leagă diferite componente între ele. În creier, neuronii comunică între ei folosind semnale electrice prin sinapse (joncțiuni între celulele nervoase). În sistemul Dishbrain al Cortical Labs, neuronii sunt cultivați pe cipuri de siliciu. Acești neuroni acționează ca firele din sistem, conectând diferite componente. Avantajul major al acestei abordări este că neuronii își pot schimba forma, cresc, se pot replica sau muri ca răspuns la cerințele sistemului.

Dishbrain ar putea învăța să joace jocul Arcade Pong mai repede decât sistemele convenționale de Inteligenţă Artificială. Dezvoltatorii Dishbrain au spus: „Nimic de genul acesta nu a mai existat până acum… Este un mod complet nou de a fi. O fuziune a siliciului și a neuronului”. Cortical Labs consideră că cipurile sale hibride ar putea fi cheia pentru tipurile de raționament complexe pe care computerele și Inteligenţa Artificială de astăzi nu le pot produce. Alte tipuri de computere organice sunt, de asemenea, în stadiile incipiente de dezvoltare.

În timp ce computerele cu siliciu au transformat societatea, ele sunt încă depășite de creierul majorității animalelor. De exemplu, creierul unei pisici conține de 1.000 de ori mai mult stocare de date decât un iPad obișnuit și poate folosi aceste informații de un milion de ori mai repede. Creierul uman, cu trilioanele sale de conexiuni neuronale, este capabil să facă 15 chintilioane de operații pe secundă.

Acest lucru poate fi egalat doar astăzi de supercalculatoare masive care folosesc cantități mari de energie. Creierul uman folosește doar aproximativ 20 de wați de energie, atât cât este nevoie pentru a alimenta un bec. Ar fi nevoie de 34 de centrale alimentate pe cărbune care generează 500 de megawați pe oră pentru a stoca aceeași cantitate de date conținută într-un creier uman în centrele moderne de stocare a datelor.

Companiile nu au nevoie de mostre de țesut cerebral de la donatori, ci pot pur și simplu pot să crească neuronii de care au nevoie în laborator, preluându-le din celulele obișnuite ale pielii, folosind tehnologiile cu celule stem. Oamenii de știință pot transforma celulele din probe de sânge sau din biopsii de piele într-un tip de celulă stem care poate deveni apoi orice tip de celulă din corpul uman.

Cu toate acestea, acest lucru ridică întrebări cu privire la consimțământul donatorului. Oamenii care furnizează mostre de țesut pentru cercetare și dezvoltare tehnologică știu că acestea ar putea fi folosite pentru a face computere neuronale?

Dacă computerele neuronale devin comune, ne vom confrunta cu alte probleme legate de donarea de țesuturi. În cercetarea de la Cortical Labs, s-a descoperit că neuronii umani au învățat mai rapid decât neuronii de la șoareci. Ar putea exista și diferențe de performanță în funcție de neuronii cui sunt utilizați? Ar putea Apple și Google să facă computere super-rapide, folosind neuroni dintre cei mai buni? Ar putea cineva să folosească țesuturi de la genii decedate, cum ar fi Albert Einstein, pentru a face computere neuronale specializate în ediție limitată?

O altă considerație etică cheie pentru computerele neuronale este dacă acestea ar putea dezvolta o formă de conștiință și ar putea experimenta durere. Totuşi, deocamdată nu există dovezi că neuronii respectivi ar avea vreo experiență conștientă, care să implice şi conştientizarea durerii. Ne aflăm în stadiile incipiente ale calculului neuronal și avem timp să ne gândim la aceste probleme.

Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): theconversation.com


Lasă un comentariu