În timp ce vâna o căprioară, un bărbat din Wyoming (SUA) susţine că ar fi întâlnit un extraterestru care venise și pe Pământ să vâneze căprioare. Apoi – spune bărbatul – extraterestrul l-ar fi răpit şi l-ar fi dus pe vânător pe planeta lui de baştină, aflată undeva la 163.000 de ani-lumină distanţă! Vi se pare că totul e doar un scenariu SF de film? Toată povestea sa poate fi citită în cartea „Alien Abduction of The Wyoming Hunter: First person story of Carl Higdon”, adică „Răpirea extraterestră a vânătorului din Wyoming: povestea personală a lui Carl Higdon”, ce poate fi cumpărată de pe amazon.com.
Pe 25 octombrie 1974, Carl Higdon, în vârstă de 41 de ani, care lucra în industria petrolului, a mers la vânătoare pentru un weekend în Pădurea „Medicine Bow” din Carbon County, Wyoming (SUA). El era un vânător cu experiență, dar nu fusese niciodată într-o astfel de pădure, care era situată într-o zonă îndepărtată și nelocuită, fără semne de prezență umană.
La un moment dat, Higdon a dat peste o turmă de căprioare, dintre care unul era un mascul mare, cu coarne ramificate. El era pe cale să împuște cerbul, când s-a întâmplat ceva foarte ciudat. A țintit, a tras, dar împușcătura era complet tăcută, iar pușca nu a avut recul. Apoi, Higdon a privit uluit cum glonțul puștii zbura înainte cu o mișcare foarte lentă. Într-un ritm atât de lent, încât glonțul a zburat doar câțiva metri, apoi a căzut brusc la pământ, de parcă s-ar fi lovit de ceva invizibil. Și când vânătorul privea uimit la la ceea ce se întâmpla, întreaga atmosferă din jurul lui a devenit parcă umplută de electricitate statică.
Higdon s-a dus la glonț să-l ridice și a văzut că acesta era turtit de parcă ar fi lovit ceva foarte puternic. Cerbul fugise deja, dar Higdon nu era singur acolo; a auzit un zgomot de crengi. Când s-a uitat în dreapta, la umbra copacilor, a văzut o figură umană. Silueta era de mărimea unui bărbat înalt și purta o salopetă neagră strâmtă, asemănătoare unui costum de scafandru. Purta în talie o centură de metal cu o stea galbenă.
În ciuda faptului că părea a fi uman, capul creaturii nu era deloc uman. Nu avea urechi, ochii îi erau mici și adânciți, gura avea o fantă deschisă, din care se vedeau trei dinți mari și din frunte îi ieşeau două antene scurte. Părul de pe capul creaturii semăna cu nişte paie și stătea drept în sus. Creatura nu părea să aibă deloc gât, iar capul ciudat stătea direct pe umerii ei, contopindu-se cu corpul. Brațele erau foarte lungi; la capăt, un braț avea ceva ca o daltă în loc de încheietură, iar celălalt braţ nu avea deloc încheietura mâinii.
Această entitate ciudată s-a uitat la Higdon câteva clipe, apoi a făcut câțiva pași spre el și l-a întrebat în limba engleză „Ce mai faci?” Higdon, paralizat de frică, a răspuns după câteva secunde „Bine”. Creatura s-a apropiat și mai mult de bărbat. Nu părea amenințătoare, dar apoi l-a întrebat pe Higlon dacă îi era foame. Fără să aștepte răspunsul vânătorului, creatura a scos de undeva o pungă de plastic și a trimis-o prin aer către vânător. Acesta a prins pachetul, l-a deschis și a găsit patru pastile înăuntru. Creatura a spus că pastilele l-ar ține sătul pentru toată ziua. Vânătorul a scos o pastilă și a înghițit-o, iar restul le-a pus în buzunar. Apoi, creatura s-a prezentat cu numele de „Ausso One” și i-a arătat bărbatului ceva în spatele ei. Higdon a văzut un obiect transparent în formă de cub care arăta ca o navă spațială. Nu vedea nicio intrare, nici ferestre, nici tren de aterizare; nava stătea pe pământ.
Ausso l-a întrebat pe Higdon dacă vrea să facă o plimbare și înainte ca vânătorul să poată răspunde, el a ajuns instantaneu în interiorul navei spațiale, de parcă ar fi fost teleportat acolo. Nu înțelegea cum a ajuns acolo, dar a fost imediat cuprins de panică când a văzut că brațele și picioarele îi erau legate cu un fel de panglici. Când s-a mai liniștit puțin, a observat un fel de câmp de forță în care pluteau 5 căprioare (erau aceleaşi pe care le văzuse în poiană). Apoi, bărbatul a observat o altă creatură în nava spațială. Această creatură s-a apropiat de vânător și i-a pus o cască pe cap.
Apoi nava a decolat, iar Higdon a putut vedea prin pereții transparenți cum urcau în văzduh. Apoi au zburat și mai sus și au ajuns pe orbita Pământului. De acolo, ei au zburat în spațiul cosmic la aproximativ 163.000 de ani lumină distanță de Pământ. Au ajuns pe o planetă extraterestră, unde nava s-a apropiat de un turn imens. În jurul turnului, mai multe lumini colorate se învârteau ca niște reflectoare puternice, şi erau atât de strălucitoare încât Higdon nu putea deschide ochii.
Ce s-a întâmplat apoi, Higdon își amintește cu greutate. La un moment dat, a văzut un grup de oameni afară, dar nu a înțeles de ce sunt acolo și cine sunt ei. Ausso i-a spus că rasa lui zboară în mod regulat pe Pământ pentru vânătoare. Apoi, vânătorul a fost plasat într-o cameră, unde a fost scanat de un fel de dispozitiv. Ausso a spus că el nu era potrivit pentru scopul lor, aşa că îl vor aduce înapoi acasă.
Au ajuns pe Pământ la fel de repede cum au ajuns pe planeta extraterestră. Înainte de a-l elibera pe Higdon, Ausso i-a luat pachetul cu pastile; după aceea, extratereștrii au dispărut, iar Higdon s-a trezit în pădure, complet dezorientat și speriat. S-a rătăcit până când a găsit cumva un mijloc de transport și, la scurt timp timp, și-a dat seama că era chiar mașina lui. Cu ajutorul radioului, a cerut ajutor și apoi s-a așezat în mașină, așteptând salvarea. Când echipa de căutare a ajuns la el, s-a dovedit că mașina lui era parcată pe fundul unui canion de pădure, la 11 km de locul în care a lăsat-o iniţial.
Nu erau drumuri în apropiere și nu erau urme de anvelope în canion, așa că nimeni nu şi-a dat seama cum a ajuns maşina acolo. Higdon nu și-a recunoscut imediat soția din cauza stresului pe care îl îndurase. Ulterior, s-a dovedit că în acea zonă, în ajunul răpirii vânătorului, alte persoane au văzut lumini ciudate pe cer.
Când a fost găsit Higdon, a fost atât de confuz încât nu a avut nimic de spus. El a tot repetat doar despre glonț, care s-a aplatizat când a lovit ceva invizibil. Cele mai multe dintre amintirile lui au fost obținute ulterior prin hipnoză regresivă. Apoi a fost efectuat un examen medical al vânătorului și s-a dovedit că cicatricile rămase de la tuberculoza lui de lungă durată au dispărut din plămâni, iar pietrele de care suferea de mult timp au dispărut din rinichi.
Un glonț turtit a fost găsit în buzunarul jachetei sale, iar cercetările au arătat că acesta ar putea suferi astfel de daune numai dacă lovea o suprafață foarte dură, mai tare decât lemnul sau piatra din pădure. Mai târziu, Higdon a fost numit în repetate rânduri un farsor, inventând toate acestea pentru a deveni celebru. Însă nimeni nu a putut spune cum a ajuns mașina sa într-un loc în care nu putea fi în niciun fel, conform legilor fizicii…