Nu există fantome…Stafiile sunt produsul imaginaţiei creierului
Dacă la ora actuală aproape jumătate din populaţia ţărilor civilizate susţine cu tărie existenta fantomelor, nu puţini sunt aceia ce afirmă că au şi întâlnit asemenea creaturi. Majoritatea contactelor au loc în timpul nopţii sau la orele înserării, stafiile părând atrase de întuneric, că de altfel şi alte creaturi terifiante, precum vampirii sau vârcolacii. Apariţiile sunt terifiante şi martorii realmente îngroziţi, având convingerea că au primit vizita unor entităţi din lumea tenebrelor. Savanţii sunt însă de altă părere, susţinând că se poate vorbi mai curând de o anomalie a creierului, capabil să genereze situaţii de această natură, însă aparent reale.
O echipă de cercetători de la University College din Londra a ajuns la concluzia că, atunci când fiinţa umană scrutează împrejurimile, într-un cadru slab luminat, creierul său are tendinţa de a „vedea” lucruri care nu sunt reale. Deşi nu au întreprins un studiu sistematic asupra stafiilor, neurologii britanici s-au arătat convinşi că „totul este în minte” şi că, din perspectiva noilor descoperiri, nu pare atât de surprinzător că apariţiile fantomatice sunt legate de un ambient „misterios”. În studiul publicat în revistă PLoS Computaţional Biology, profesorul Li Zhaoping şi colegii săi afirma că un mediu întunecos influenţează în mai mare măsură ochiul uman decât lucrurile strălucitoare sau bine definite.
Creierului îi place să se amăgească
Umbrele şi semiîntunericul copleşesc imaginile reale receptate de scoarţa cerebrală, prin intermediul ochilor şi chiar „păcălesc” creierul, care are tendinţa de a fabulă, generând lucruri care nu există. Savanţii speculează că acest fenomen ar putea explica forţa vizuală a unor opere de artă abstractă şi de ce putem vedea detalii vii în tuşele de culoare vagi, din picturile impresioniste. „Picturile sunt sărace în detalii, dar tocmai din această cauză privitorii sunt liberi să-şi folosească imaginaţia pentru a umple detaliile incerte. Astfel se explică de ce se spune uneori că fantomele există doar pentru cei care cred în ele. În anumite contexte, oamenii respectivi vor avea tendinţa să vadă, în semiîntuneric, siluete fantomatice pe care ei de fapt şi le imaginează, dar care nu există în realitate. Şi cu cât mai puternică este credinţa lor în fantome, cu atât mai precise vor fi detaliile create de creier. Nu-i de mirare că persoana respectivă va fi convinsă că a văzut stafii”, spune Zhaoping.
De aceeaşi părere este şi profesorul Mike Morgan de la City University din Londra, care consideră că „tot ceea ce vedem sunt halucinaţii ale maşinii generatoare de realităţi virtuale care se afla în capul nostru. În mod normal aceste halucinaţii sunt respinse de informaţiile venite prin intermediul simţurilor, deci putem numi această percepţie o halucinaţie controlată. Dar atunci când impulsul este ambiguu, putem vedea tot felul de forme, aşa cum se întâmplă de pildă când ne uităm la nori sau la stânci.”
Pentru a releva puterea de „bântuire” a mediului ambiant, echipa de la UCL a cerut unui număr de 18 voluntari să privească atent centrul întunecat al unui ecran de computer. Subiecţii erau puşi să apese pe un buton de fiecare dată când pe ecran apărea un dreptunghi luminos, alb, şi pe alt buton ori de câte ori apărea un dreptunghi gri, cu margini slab conturate. Ambele formaţiuni erau afişate pe ecran pentru doar 80 miimi de secundă.
„Deşi dreptunghiurile apăreau de un număr egal de ori, totuşi subiecţii au apăsat de aproape două ori mai mult în cazul dreptunghiului gri. Ei aveau impresia că formaţiunea ar fi apărut, deşi acest lucru nu se întâmplă în realitate. Situaţia se explică prin aceea că oamenii sunt mai bine pregătiţi să vadă ceva vag atunci când contextul în care apare este de asemenea vag. Cum în obscuritate obiectele au contururi vagi, creierul este tentat să umple aceste goluri, potrivit propriei imaginaţii. Şi aşa s-au născut fantomele şi monştrii”, spune profesorul Zhaoping.
Sursa: www.revistamagazin.ro
O singură remarcă am de făcut: ce se întâmplă atunci când fantomele apar în poze? Tot produsul imaginaţiei sunt? Mă rog…să sperăm că se va mai face încă un studiu.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Dacă la ora actuală aproape jumătate din populaţia ţărilor civilizate susţine cu tărie existenta fantomelor, nu puţini sunt aceia ce afirmă că au şi întâlnit asemenea creaturi. Majoritatea contactelor au loc în timpul nopţii sau la orele înserării, stafiile părând atrase de întuneric, că de altfel şi alte creaturi terifiante, precum vampirii sau vârcolacii. Apariţiile sunt terifiante şi martorii realmente îngroziţi, având convingerea că au primit vizita unor entităţi din lumea tenebrelor. Savanţii sunt însă de altă părere, susţinând că se poate vorbi mai curând de o anomalie a creierului, capabil să genereze situaţii de această natură, însă aparent reale.
