Un document oficial NASA din 1979 ne vorbeşte despre câmpurile electromagnetice şi gravitaţionale pe care le-ar putea folosi navele extratereştrilor

1.170 vizualizari
Imagine: publicdomainpictures.net (Commons Creative – free)

Există o presupunere falsă conform căreia doar o mână de oameni – „conspiraţionişti”, „paranoici” – cred în existenţa OZN-urilor şi extratereştrilor, care nici măcar nu ar exista în acest Univers şi nici nu au vizitat Pământul până acum. Însă, ce ziceţi când aţi afla că Agenţia Spaţială Americană NASA s-ar ocupa cu studiul OZN-urilor şi a vizitatorilor stelari? Vă ofer linkul către un document NASA în format .pdf, intitulat „Conceptul de propulsie a rezonanţei câmpului”, publicat în anul 1979 (îl puteţi citi AICI).

Iată câteva idei principale, pe care l-am extras din acest document (traducerea îmi aparţine):

* Conceptul de „propulsie” a rezonanței câmpului a fost dezvoltat utilizând cercetările privind erupţiile solare, subfurtunile magnetice, găurile negre, quasarii și OZN-urile.

* Conceptul se bazează pe două presupuneri:
(1) Spațiul şi timpul reprezintă o „proiecție” a unui spațiu dimensional superior, în același mod în care o hologramă este o proiecție al unui subset al realității noastre spațiu-timp;
(2) Există o relație între câmpurile electromagnetice / hidromagnetice și câmpurile gravitaționale – adică poate fi îndeplinită dorința lui Einstein pentru teoria unificată a câmpurilor.

* Există câteva date astrofizice care tind să susțină aceste ipoteze. De exemplu, astronomii au speculat că poate exista o relație între găurile negre și quasari (găurile albe). Energia și materia care se pierde într-o gaură neagră poate reapărea într-o gaură albă, într-un punct spaţio-temporal mai distant. Pentru ca acest transfer de energie să se producă dintr-un punct spațio-temporal în altul, este necesar un tip de hiperspațiu sau spațiu dimensional superior (4 și 5 dimensiuni).

* Presupunerea 2 poate fi cauza unei cantități mari de energie eliberată de erupţiile solare. Înregiunile în care apar petele solare, cele 2.000-3.000 de câmpuri magnetice Gauss sunt configurate astfel încât polaritățile pozitive și negative să fie în apropiere. Acolo unde liniile câmpului magnetic pozitiv și negativ sunt aproape anti-paralele, poate avea loc un proces în care liniile de câmp direcționate se refac și se reconectează, expulzând plasmă în părțile laterale. Drept urmare, energia magnetică este convertită în energie cinetică.

* Procesul de comasare a liniei câmpului magnetic a fost propus ca cea mai probabilă explicație pentru erupțiile solare. Cu toate acestea, unele erupţii pot elibera energie, care este egală cu 10% din totalul puterii Soarelui. Această cantitate mare de energie este dificil de explicat cu procesul de comasare a liniei câmpului magnetic.

* Aceste erupţii solare pot fi rezultatul câmpurilor magnetice și a undelor hidromagnetice asociate (oscilația liniilor de câmp), care pot induce o „rezonanță” cu câmpurile gravitaționale, ceea ce duce la o eliberare de energie gravitațională şi magnetică.

* Un alt fapt interesant este acela că undele hidromagnetice generate de razele solare se propagă pe suprafața cromosferică și declanșează erupţii în alte regiuni ale petelor solare. Undele Alfven, care par a fi forma undelor dominante implicate, schimbă doar geometria liniilor de câmp. Acest efect indică faptul că inițierea erupţiilor solare depinde cu siguranță de relațiile geometrice ale spațiului-timp și ale câmpurilor gravitaționale.

* Dacă fenomenul OZN este cauzat de vizitatorii extratereștri care călătoresc în nave spațiale foarte avansate, atunci frecvența vizitelor și numărul mare de diferite tipuri de vizitatori arată că ei au capacitatea de a parcurge distanţe mari cosmice într-un timp relativ scurt.

* Dacă viteza luminii este cu adevărat limita vitezei în acest Univers, atunci potenţialii vizitatori extratereştri trebuie să utilizeze o formă de transport care să transceadă spațiul și timpul, într-un timp de călătorie scurt.

* Viteza mare a OZN-urilor, virajul în unghi drept, opririle sau accelerațiile bruşte ale OZN-urilor și absența boom-urilor sonice în ciuda unor viteze de circa 40.000 km/h, sugerează faptul că OZN-urile pot genera un câmp gravitațional artificial sau folosesc proprietăți ale spațiului pentru care noi nu suntem familiarizați. Sistemele de propulsie ale OZN-urilor par să implice procese electromagnetice sau hidromagnetice, așa cum sunt evidențiate de efectele asupra mediului, cum ar fi oprirea maşinilor, întreruperi bruşte ale emisiunilor de radio-TV, topirea sau alterarea suprafețelor solului, întreruperi de energie electrică. Aceste date sugerează că relațiile necunoscute dintre câmpurile electromagnetice și gravitaționale pot fi utilizate în sistemele de propulsie ale OZN-urilor.