Momente ireale la moartea marelui dramaturg Cehov: a băut un pahar de şampanie şi apoi şi-a dat duhul...

**Imagine**: generata de AI (**Microsoft Designer**)

Anton Cehov (1860-1904) fost un mare dramaturg rus și scriitor de povestiri scurte. Alături de Henrik Ibsen și August Strindberg, Cehov este adesea denumit una dintre cele trei figuri majore în nașterea modernismului timpuriu în teatru. Cehov a fost medic de profesie: „Medicina este soția mea legală” – a spus el odată – „și literatura este amanta mea”. Cea mai cunoscută creaţie a sa rămâne „Pescăruşul”.

Dar, să vorbim puţin despre moartea sa. În 1884 și 1885, Cehov s-a trezit că tuşea cu sânge, iar în 1886 episoadele s-au agravat. Ca medic, el şi-a dat seama că are tuberculoză (o boală fatală în acea perioadă), dar nu a spus acest lucru familiei sau prietenilor săi. Timp de mai mulţi ani, boala sa s-a stabilizat cât de cât, dar, în martie 1897, Cehov a suferit o hemoragie majoră din cauza plămânilor, în timp ce se afla la o vizită la Moscova. Cu mare dificultate, a fost convins să intre într-o clinică, unde medicii i-au diagnosticat tuberculoza în partea superioară a plămânilor și i-au ordonat o schimbare în modul său de viață.

Pe 25 mai 1901, Cehov s-a căsătorit în mare discreţie cu Olga Knipper. Totuşi, boala a evoluat, iar în mai 1904, Cehov se afla în stadiul final al tuberculozei sale. Toți cei care l-au văzut credeau că sfârșitul său nu este departe. Cehov a murit în staţiunea germană Badenweiler, la 15 iulie 1904, la vârsta de 44 de ani, după o lungă luptă cu tuberculoza, aceeași boală care l-a ucis pe fratele său. În 1908, Olga a scris următoarele însemnări despre ultimele momente ale soțului ei:

„Anton s-a așezat neobișnuit de drept și a spus cu voce tare și clar: „Mor”. Doctorul l-a calmat, a luat o seringă, i-a dat o injecție de camfor și a comandat șampanie. Anton a luat un pahar plin, l-a examinat, mi-a zâmbit și mi-a spus: „A trecut mult timp de când nu am mai băut șampanie”. El a băut-o și s-a așezat liniștit pe partea stângă; m-am dus spre el şi l-am strigat, dar el încetase să respire și dormea liniştit ca un copil…”

Trupul lui Cehov a fost transportat la Moscova, pe calea ferată, într-un vagon frigorific, destinat stridiilor, un detaliu care l-a jignit pe scriitorul Gorki. Cehov a fost înmormântat lângă tatăl său, la Cimitirul Novodevici.