Misteriosul triunghi magic din Carpaţi: peştera Polovragi – Sarmizegetusa – Sfinxul de la Bucegi. Ce energii cosmice se află aici?

Adrian Secureanu ne vorbeşte despre un triunghi misterios pe teritoriul Carpaţilor Meridionali. Să-l ascultăm:

Sub megaliţii Carpaţilor, există o altă lume. Poate că energia extraordinară care a fost măsurată în aceste locuri este un semn al unei întâlniri ce durează de milioane de ani între razele terestre şi cele coborâte din imensitatea Universului cosmic. Totul se înscrie în interiorul unui triunghi gigantic legat prin măruntaiele munţilor. El începe în Cheile Parângului, chiar la intrarea în Polovragi, peştera fară capăt a marelui zeu dac Zalmolxis, cea care străbate munţii cale de 10 kilometri până în celălalt vârf al triunghiului magic, la Orăştie, în marginea Sarmisegetusei, şi se sfârşeşte sub ochiul Sfinxului, pe enigmaticul platou al Bucegilor.

Cea mai misterioasă alcătuire din Carpaţi rămâne Sfinxul din Bucegi, megalitul aflat la 2.000 de metri înălţime şi care seamănă tulburător cu Sfinxul egiptean. Din totdeauna oamenii s-au întrebat dacă uriaşa formă de piatră este efectul eroziunii sau o lucrare realizată de mâna omului. Nu există niciun indiciu care să conducă la un răspuns, nicio inscripţie, niciun document, nimic. Nicio indicaţie despre provenienţa acestui monument megalitic. E destul de dificil să crezi că vântul şi ploile au putut săpa o stâncă astfel încât să reprezinte un cap omenesc. Cu atât mai mult cu cât în jurul lui se află un spaţiu liber care te face să te gândeşti la un amplasament ales anume. Şi apoi, dacă el a fost înălţat de oameni, cine erau aceştia şi când au cioplit capul de stâncă? S-a spus că Sfinxul ar fi o reprezentare a unui zeu primordial, poate a lui Saturn. Dar ce civilizaţie să fi fost aceea care să ridice la o asemenea înălţime imaginea unei zeităţi cu figură umană?

Dincolo de munţi, de cealaltă parte a ţării, se află Polovragi, misterioasa peşteră fară capăt, cu semne de locuire datând din paleolitic. Aici, în galeriile al căror capăt nu s-a aflat niciodată, se spune ca s-ar afla mormântul zeul ascuns al dacilor, Zalmolxis cel dispărut, sau doar adormit, ascuns undeva în bezna subterană.

Departe de întunericul fără sfârşit al peşterii, triunghiul de energie se închide între altarele megalitice ale uimitoarei alcătuiri de la Sarmisegetusa. Acolo, pe un platou aproape inaccesibil, împrejmuit pe trei părţi de prăpăstii adânci, lângă cel mai izolat dintre altarele dacice se află patru inscripţii într-o limbă pe care n-a descifrat-o nimeni. Se zice că ar fi limba de la începutul omenirii, limba Lemuriei, continentul pierdut pentru vecie…

Fenomene inexplicabile în triunghiul misterios

Deasupra cetăţii de la Orăştie şi pe Vârful Omu au apărut deseori curcubee neobişnuit de strălucitoare, în plin soare, fară să fi plouat cu săptămâni înainte. Cei care au trecut noaptea pe lângă Polovragi au suferit după aceea câte trei-patru nopţi de o euforie fără explicaţie. În noaptea Anului Nou, în jurul Babelor s-au văzut scântei lungi de peste un metru.

Între 1994 şi 1998, în zona Bucegilor s-au înregistrat mici zguduituri subterane, zilnice, produse fix la orele 20.00 şi la 3.00 noaptea. Institutul de Fizică a Pământului a confirmat manifestări determinate de fracturi locale ale scoarţei, dar n-a putut spune nimic despre regularitatea lor. Măsurătorile radiestezice au confirmat niveluri uriaşe de energie care, teoretic, ar putea ucide orice fiinţă vie.

Atingerea Sfinxului la anumite ore şi în anumite zile a produs o încărcare electrică a corpului, iar oamenii care au atins apoi obiecte sau fiinţe s-au electrocutat dureros. În jurul Crucii de pe Caraiman au apărut aureole ciudate şi chiar un fel de holograme cu forme de neînţeles.