Astăzi însă vă voi vorbi despre un alt manuscris ciudat, însă mai puţin cunoscut: manuscrisul Mathers. Deşi şi acesta este cifrat, ca Voynich, totuşi el are bunul gust de a fi într-un cifru cu dublă transpoziţie relativ simplu, ceea ce a permis descifrarea lui destul de rapidă. Dar să vedem care este povestea sa…
Ne află în anul 1880; un preot englez, reverendul Woodford se plimbă la Londra pe Farrington Street. Intră la un negustor de cărţi de ocazie, găseşte aici manuscrise cifrate şi o scrisoare în germană. Reverendul Woodford începe prin a citi scrisoarea în germană. Aceasta spune că cel ce descifrează manuscrisul poate intra în legătură cu societatea secretă germană Sapiens Donabitur Astris (S.D.A.) prin intermediul unei doamne, Anna Sprengel. Alte informaţii îi vor fi atunci comunicate, dacă merită.
Reverendul Woodford, francmason şi rozacrucian, le spune despre descoperirea sa prietenilor Dr. Woodman şi Dr. Winn Westcott, amândoi erudiţi emineţi şi, în plus, cabalişti. Aceştia ocupă posturi înalte în masonerie. Doctorul Winn Westcott este medic legist, post juridic familiar cititorilor de romane poliţiste engleze.
Woodman şi Westcott au auzit vorbindu-se de Sapiens Donabitur Astris. E vorba de o societate secretă germană formată mai ales din alchimişti. Societatea aceasta este aceea care a salvat, graţie unor medicamente alchimice, viaţa lui Goethe, atunci când medicii obişnuiţi renunţaseră să-l mai vindece. Faptul este stabilit deja, iar universitatea din Oxford a publicat chiar şi o carte, Goethe, alchimistul. SDA pare să mai existe şi-n zilele noastre. Pe vremea aceea era în legătură cu „cercurile cosmice” organizate de Stephan George, care l-au combătut pe Hitler. Contele von Stauffenberg, organizatorul atentatului de la 20 iulie 1944, făcea parte din aceste cercuri cosmice.
Westcott şi Woodman reuşesc destul de uşor să descifreze manuscrisul şi-i scriu doamnei Anna Sprengel. Primesc instrucţiuni pentru a-şi continua munca. Atunci primesc ajutorul altui francmason, un personaj foarte nedeterminat, pe nume Samuel Liddell Mathers, căsătorit cu sora lui Henri Bergson. E un om de-o cultură uimitoare, dar . şi cu idei destul de vagi. El redactează ansamblul încă inedit al „ritualurilor Mathers”. Acestea sunt formate din extrase din documentul german original, din alte documente din posesia lui Mathers şi din mesajele primite de doamna Mathers prin clarviziune.
Ansamblul este supus la SDA, în Germania, care autorizează micul grup englez să fondeze o societate ocultă exterioară, adică deschisă. Societatea se va numi Order of the Golden Dawn in the Outer: Ordinul Zorilor de Aur din Exterior. La 1 martie 1888, această autorizaţie este remisă lui Woodman, Mac Gregor Mathers şi Dr. Westcott. Samuel Liddell Mathers îşi adăugase, între timp, titlul de conte de Mac Gregor şi anunţă acum că este reîncarnarea a vreo jumătate de duzină de nobili şi magicieni scoţieni.
Ordinul are două niveluri:
– primul, împărţit în nouă grade, în care se învaţă;
– al doilea, fără trepte sau grade, unde se face cercetare.
Învăţământul are în vedere limba enochiană a lui John Dee, căreia i se dă o traducere de la prima treaptă a primului nivel. Din păcate, aceste traduceri au fost distruse sau ascunse. Rămân texte în enochiană, mai ales unul care-ţi permite să te faci invizibil: „Ol sonuf vaorsag goho iad balt, lonsh calz vonpho. Sobra Z-01 ror I ta nazps”. Ceea ce nu seamănă cu nicio limbă cunoscută. Se pare că dacă pronunţi corect acest ritual, eşti înconjurat de o elipsoidă de invizibilitate la o distanţă medie de 45 de centimetri de corp. Învăţământul avea în vedere deci limba enochiană, dar şi alchimia şi, mai ales, stăpânirea de sine.
De la a doua treaptă a primului nivel, candidatul era tratat astfel încât să elimine toate bolile mentale şi toate slăbiciunile. Se cunosc vreo cincizeci de tratamente de acest gen care par să fi dat rezultate foarte bune.
La 20 octombrie 1896, Mathers publică un manifest prin care afirmă că există un al treilea nivel al Ordinului. Acesta este format, după dânsul, din fiinţe supraomeneşti, despre care zice: „În ceea ce mă priveşte, eu cred că sunt oameni care trăiesc pe acest Pământ. Dar posedă puteri supraomeneşti înspăimântătoare. Când i-am întâlnit în locuri frecventate, nimic din aspectul sau veşmintele lor nu-i deosebea de oamenii obişnuiţi, doar senzaţia de sănătate transcendentă şi de vigoare fizică. Cu alte cuvinte, aspectul fizic pe care trebuie să-l dea, conform tradiţiei, posesia elixirului de viaţă lungă. Dimpotrivă, când întâlnirea s-a petrecut într-un loc inaccesibil din exterior, ei purtau robe simbolice şi insignele rangului lor”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Cred că mulţi dintre voi (cel puţin cei pasionaţi de enigmele lumii) aţi auzit deja de celebrul Manuscris Voynich, despre care am scris mai multe articole, dar vă invit să-l citiţi pe acesta: Marele mistere ale “Manuscrisului Voynich”, vechi de peste 700 de ani: aici se găsesc informaţii despre energii superioare necunoscute! Oricum, manuscrisul lui Voynich este un manuscris cifrat misterios, încă nedescifrat, despre care nu se cunoaște nici autorul și nici data apariției.
