Misterioasa Limbă Enohiană a fost „limba lui Dumnezeu” şi a îngerilor, înainte de „Marele Potop” biblic?

Dr. John Dee (1527-1609) a fost un ocultist, matematician, astronom și astrolog englez. Om educat, care a studiat la St. John’s College din Cambridge, a fost în cele din urmă acceptat în cercurile influente ale elitei conducătoare, fiind consilier și confident al reginei Angliei, Elisabeta I.

În prima parte a vieții sale, Dee a avut puțin interes pentru supranatural. Mai târziu, a devenit dezamăgit de știință și a început să experimenteze magia și lucrurile oculte. Dee căuta să descopere cunoștințele spirituale pierdute și să recupereze înțelepciunea pe care o credea ascunsă în cărțile antichității. Printre aceste cărți se număra Cartea lui Enoh, pe care a conceput-o ca fiind o carte care descrie sistemul magic folosit de patriarhul Enoh în Biblie.

În lume, există multe „limbi mitice”, de la limba vrăjitoarelor până la caracterele bizare din Manuscrisul Voynich. Dar, printre toate aceste limbaje mitice, există unul care iese în evidență: Limba Enohiană, limba îngerilor.

Limba Enohiană este un limbaj ocult / angelic, înregistrat în jurnalele private ale lui John Dee și ale colegului său, Edward Kelley, în Anglia, la sfârșitul secolului al XVI-lea. Kelley a fost un medium spiritual care a lucrat cu Dee în investigațiile sale magice. Ambii bărbații susțineau că limba le-a fost dezvăluită de îngerii enohieni. Ei au susținut, de asemenea, că acest „limbaj ceresc” le-a permis magilor și ocultiștilor să comunice cu tărâmurile îngerești.

Termenul Enohian face referire la figura biblică Enoh, care a fost o sursă de cunoștințe mistice ascunse. Potrivit Genezei 5:24, Enoh „a umblat cu Dumnezeu”, iar Evrei 11:5 se spune că „Enoh a fost luat din această viață, astfel încât nu a experimentat moartea”. Ufologii moderni văd în aceste relatări biblice ca un caz clar de „răpire extraterestră”.

Potrivit lui John Dee, patriarhul biblic Enoh a fost ultimul om care a cunoscut Limba Enohiană. Oricum, ideea că a existat un limbaj angelic antediluvian (înainte de Potopul lui Noe din Biblie) era una destul de comună pe vremea lui John Dee. Dacă îngerii au interacționat în mod obișnuit cu umanitatea, așa cum este clar în multe pasaje din Biblie, atunci ar fi posibil ca acea interacțiune să aibă loc într-un fel de „limbaj comun”, un limbaj inferior pentru îngeri, dar extrem de complex pentru oamenii normali.

John Dee a notat în jurnalul său că în 1581 Dumnezeu i-a trimis un înger să-i comunice direct intențiile. În 1582, John Dee s-a alăturat lui Edward Kelley ca medium. Se pare că împreună au reușit să contacteze acel înger, care a dezvăluit câteva noţiuni din Limba Enohiană. John Dee susține că această limbă este, în esenţă, Limba lui Dumnezeu, pe care Creatorul a folosit-o pentru a crea Universul.

Îngerii erau capabili să vorbească acea limbă, la fel ca şi Adam, primul om. Acea limbă avea multe subtilităţi, iar cei mai mulţi dintre oamenii antedeluvieni folosind limba cu pronunții inexacte. Prin comparație, limbajele umane sună ca niște bâlbâieli în fața complexității Limbii Enohiene.

John Dee susține că, de-a lungul timpului, Limba Enohiană s-a degradat treptat, până a devenit ceea ce noi știm acum ca fiind limba proto-ebraică, cu puține legături cu „limba îngerilor”.

Limba Enohiană a supraviețuit în jurnalele și caietele lui John Dee și Edward Kelley, împreună cu câteva scurte traduceri în engleză. În prezent, ea continuă să fie studiată îndeaproape de câțiva lingviști proeminenți, deși are mai mulți detractori decât adepți.