Maria Stuart, regina decapitată datorită atracţiilor sale carnale

Maria Stuart îşi căuta urgent un soţ

Din momentul în care Maria Stuart (1542-1587) a preluat tronul Scoţiei, găsirea unui soţ potrivit a devenit o urgenţă naţională. Ţara avea nevoie de un moştenitor, desigur, dar pericolul real îl reprezenta însăşi frumoasa Maria. Avea „ceva fermecător, care îi făcea pe bărbaţi să îi cadă în mreje” şi se implica în multe legături amoroase. Un lord a fost decapitat pentru că atentase la castitatea ei. Bileţelele desfrânate ale unui soldat au fost interceptate la curte. Un poet se ascundea adesea în dormitorul ei, în speranţa de a-şi declara iubirea (a fost şi acesta executat). Ca să nu mai spunem că nepotolita regină era mereu pe punctul de a se compromite. Au venit şi propuneri potrivite, dar inima neîmblânzită a Măriei a făcut o altă alegere. Henric Stewart, Lord Darnley – vărul ei primar – era „cel mai viguros şi mai bine făcut bărbat” pe care îl văzuse vreodată. Oare nu era acesta un motiv bun să se mărite cu el?

Până la urmă se căsătoreşte cu vărul ei primar

„Toate necazurile ei au avut la bază faptul că a confundat atracţia carnală cu dragostea adevărată”, scria un istoric. Orbită de instincte, Maria era incapabilă să vadă realitatea. Pentru toţi cei de la curte, lucrurile stăteau cât se poate de clar: Darnley nu era decât o brută arătoasă – departe de a fi consortul înţelept care i s-ar fi potrivit. Dar, pentru Maria, viaţa de regină era o poveste cu zâne, în care Darnley era prinţul. Sfătuitorii au tremurat atunci când Maria „s-a lăsat complet în voia lui”. De nenumărate ori, ea a dovedit că nu a învăţat nimic despre bărbaţi cu toată experienţa ei bogată. Era condamnata să se lase condusă de inimă, iar pentru acest lucru avea să plătească cu viaţa.

Cine era Maria Stuart?

Maria Stuart a fost fiica lui lacob al V-lea al Scoţiei şi a unei membre a familie regale franceze, Maria de Guise. Promisă încă de copilă viitorului Rege Francisc I, Maria a crescut la curtea Franţei. Din nefericire, tânărul ei soţ a murit la doar un an după urcarea la tron. Maria s-a întors în Scoţia ca regină – sau, cel puţin, în rolul acesteia. Îi lipsea discernământul politic, deşi îi plăcea să conducă. În calitate de descendentă a Regelui Henric al VIII-lea, credea în dreptul ei de a conduce Anglia. Acest mod de gândire intra în conflict direct cu al fiicei lui Henric, Regina Elisabeta, verişoara protestantă a Mariei.

Regina pune la cale omorârea soţului ei

Această poveste este una dintre cele mai macabre din istorie. La câteva luni după ce s-a căsătorit cu Lordul Darnley, Maria şi-a dat seama de greşeala făcută. Atunci când ochii ei au reuşit să vadă adevărul, a început să-şi îndrepte afecţiunea asupra altor bărbaţi de la curte. Maria a avut întotdeauna o fire drăgăstoasă. A dorit să-şi elimine soţul, mai ales după ce acesta îi omorâse cu brutalitate secretarul italian. Edinburgh a fost zguduit de o explozie, după care Darnley a fost găsit mort. Contele de Bothwell se pare că ar fi fost iniţiatorul acestui complot.

„Te îndemn, te sfătuiesc şi te implor”, scria Elisabeta, îndemnând-o pe verişoara ei, Maria, să facă „un exemplu din asta”. Numai că sfatul nu i-a fost ascultat. Maria se îndrăgostise din nou de un bărbat nepotrivit, într-un proces fabricat, Bothwell a fost achitat. El o răpise, o „violase” şi o luase de soţie pe Maria, care susţinea că este nevinovată. „Ardeţi târfa!” au cerut supuşii ei. Maria a fost închisă şi forţată să renunţe la coroană.

Regina trimisă la închisoare şi…decapitată

Cum s-au sfârşit toate aceste maşinaţiuni? Regina detronată a evadat şi a ajuns pe malurile englezeşti, în căutare de adăpost, ceea ce nu a fost o idee foarte înţeleaptă din partea ei. Elisabeta o trimisese la închisoare pentru nouăsprezece ani. Farmecul Mariei şi „vocea dulce” i-au vrăjit până şi pe temniceri. Elisabeta a refuzat să se întâlnească cu Maria, temându-se de magnetismul ei. În nenumăratele strategii de a readuce catolicii la tronul Angliei, Maria era elementul-cheie. Elisabeta şi-a decapitat verişoara, după implicarea acesteia în complotul Babington. Fiul Mariei cu Darnley a devenit moştenitorul Eisabetei, Regele Iacob al VI-lea.

Trăind printre prieteni falşi, a ajuns să facă greşeli grave în aprecierea bărbaţilor, scria un observator. Maria a fost la început „distantă”, apoi brusc „înflăcărată” în privinţa lui Darnley. Dar cum au putut să-i scape vanitatea şi înclinaţia spre violenţă ale acestuia? Maria era o romantică fără speranţă, o sentimentala, o fraieră proverbială, atunci când era vorba despre iubire. De îndată ce regina a simţit fiorii plăcerilor carnale, a început să vadă totul în roz.

Maria ar fi fost o actriţă extraordinară, o sfântă nemaipomenită sau un cruciat neînfricat, dar, în calitate de regină a Scoţiei, a fost un dezastru. Pentru verişoara ei, Elisabeta, Maria era exemplul suprem al unei judecăţi dominate de impuls. Faptul că l-a ales pe Darnley a aruncat-o într-un vârtej din care nu mai exista scăpare. Bothwell n-a făcut decât să dea o mână de ajutor. Maria fie era incapabilă, fie nu dorea să-şi folosească mintea de regină în chestiunile inimii – un avertisment pentru romanticele incurabile.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.