Lucruri incredibile se întâmplă cu plantele atunci când li se oferă muzică
Informat asupra unor vechi legende orientale, dr. T. C. Singh, de la Universitatea Annamalai (India) a urmărit, în cadrul a numeroase experienţe, modul în care se comportă ţesuturile vegetale la acţiunea sunetelor şi, apoi, la acţiunea prelungită a unor piese muzicale.
Urmărind la microscop procesele biochimice specifice din intimitatea celulelor vegetale, prima constatare a fost aceea că schimburile protoplasmatice se efectuau cu o viteză mult mai mare dacă, înainte de ora 6 dimineaţa, un diapazon era menţinut în apropiere – în stare de vibraţie, timp de o jumătate de oră; acelaşi rezultat a fost constatat însă ulterior – la diferite plante – dacă se repeta la aceeaşi oră matinală difuzarea unei melodii executate la vioară. Ba, chiar mai mult, după o jumătate de lună de experimentare violonistică zilnică, plantele respective au crescut mai înalte decât surorile-martor, având aceeaşi vârstă, aceleaşi condiţii de mediu şi de hrană, dar fără tratament sonor.
Publicând rezultatele obţinute după mai multe cicluri de cercetări, dr. Singh scria şi următoarea concluzie: „S-a demonstrat, fără nicio umbră de îndoială, că undele sonore armonioase influenţează creşterea plantelor, producerea florilor, a fructelor şi a seminţelor”.
Sesizat de cercetările indiene, americanul G. E. Smith a repetat acest gen de experienţe în spaţiul a două sere identice, cărora le-a asigurat aceleaşi condiţii de umiditate, expunere solară şi încălzire; în straturile interioare a semănat porumb şi soia. În una din cele două sere a aşezat însă un patefon care a redat, zile de-a rândul, Simfonia Albastră a lui Gershwin. Prima sa observaţie a fost aceea că în „sera muzicală” plantele au răsărit mai degrabă. Apoi, pe parcurs, Smith a constatat că plantele care beneficiau de audiţie aveau frunzele mai verzi şi tulpinile mai groase.
Astfel de experimente au stimulat mult, în anii următori, o serie de studii privind efectele produse de către diferite energii radiante asupra germinării şi dezvoltării plantelor, o serie de laboratoare americane, canadiene, ruse şi apoi altele din foarte multe ţări -, urmărind în special efectele ultrasunetelor. Deşi s-a constatat, pe această cale, că energia radiată în domeniul ultrasonor amplifică activitatea enzimatică, precum şi ritmul de respiraţie a plantelor, totuşi, la o serie de plante, rezultatele apăreau ca fiind contrare. Era oare vorba numai de aportul energetic al undelor, caracterizate printr-o anumită valoare a frecvenţei acestora?
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Informat asupra unor vechi legende orientale, dr. T. C. Singh, de la Universitatea Annamalai (India) a urmărit, în cadrul a numeroase experienţe, modul în care se comportă ţesuturile vegetale la acţiunea sunetelor şi, apoi, la acţiunea prelungită a unor piese muzicale.
