În Franţa, pe vremea regelui Ludovic al VII-lea cel Tânăr (1137-1180) devenise foarte popular un joc cu mingea denumit „soule” (asemănător fotbalului de azi), acesta fiind de fapt şi numele mingii de piele, umplută cu tărâţe, rumeguş sau alte materiale grele, cu un diametru de aproape o jumătate de metru. Jocul era de o violenţă ieşită din comun, atât datorită mingii, deosebit de grea, cât şi datorită inexistenţei unui regulament clar şi a unor reguli de protecţie pentru jucători.
Din cauza îndârjirii şi ferocităţii de care dădeau dovadă jucătorii în timpul partidei, terminată de multe ori cu morţi şi răniţi, jocul a fost interzis de regii Franţei în mai multe rânduri. Astfel, Filip al V-lea cel Lung (1316-1322) îl interzice în 1316, Carol al V-lea cel Înţelept (1364-1380) în 1369 şi lista poate continua. În ciuda restricţiilor, jocul cu mingea nu a dispărut, ci s-a extins tot mai mult.
În secolul al XVI-lea, jocul „soule” se practică şi la Curtea regală, unde avea doi mari susţinători, pe regele Henric al II-lea (1547-1589), care-l găsea adecvat dezvoltării armonioase a corpului, şi pe poetul Pierre de Ronsard, un mare pasionat al acestui joc. „La soule” a reuşit să se menţină până în 1850, după care – nu se cunosc împrejurările şi motivele – a căzut în desuetudine pentru ca, mai târziu, să-şi facă reapariţia adus din Anglia, sub înfăţişarea fotbalului de astăzi.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În Franţa, pe vremea regelui Ludovic al VII-lea cel Tânăr (1137-1180) devenise foarte popular un joc cu mingea denumit „soule” (asemănător fotbalului de azi), acesta fiind de fapt şi numele mingii de piele, umplută cu tărâţe, rumeguş sau alte materiale grele, cu un diametru de aproape o jumătate de metru. Jocul era de o violenţă ieşită din comun, atât datorită mingii, deosebit de grea, cât şi datorită inexistenţei unui regulament clar şi a unor reguli de protecţie pentru jucători.
