Incredibil! Mai multe fiinţe din alte lumi au urcat până la un „nor luminos” şi apoi au dispărut…
Miturile ancestrale sunt pline de întâmplări ce seamănă izbitor de mult cu apariţiile de OZN-uri din zilele noastre. S-au avansat două posibile explicaţii: fie vechile mărturii ascund aceleaşi vizite extraterestre pe care le consemnăm şi în prezent, într-un mod mai realist şi mai sistematic, fie este vorba despre o stare de spirit tipic umană, un fenomen psihic exprimat prin dorinţa de a crede în suprareal, în mister, a cărui expresie variază în timp şi se adaptează la contextul cultural al epocii.
Una dintre comparaţiile cele mai cunoscute între vechea mitologie şi observaţiile de OZN-uri se referă la zâne, un mit integrat în culturile din lumea întreagă. În tratatul său de istorie comparată, intitulat Gumberland and Westmoreland Ancient and Modern, scris în 1857, autorul britanic Jerimiah Sullivan relatează povestea unui oarecare ţăran, pe nume Jack Wilson care, întorcându-se acasă la căderea nopţii, le-a spus vecinilor săi că pe drum văzuse un grup de „zâne” urcând până la un nor luminos, pe o scară ce a apărut din mijlocul lui.
Cum Wilson a încercat să se apropie, ultimele zâne şi-au terminat ascensiunea celestă, ridicând în mare grabă scara. Apoi, „au închis norul” şi au dispărut. În cazul relatat, important nu este să căutăm adevărul ce se ascunde în spatele acestei mărturii, ci însăşi importanţa existenţei ei.
Posibilitatea ca unele fenomene atmosferice, precum bilele de plasmă sau fulgerele globulare, să exercite un efect profund asupra creierului omenesc, ducând la halucinaţii, nu este exclusă, dar ea nu explică numărul uriaş al relatărilor de acest gen.
Miturile ancestrale sunt pline de întâmplări ce seamănă izbitor de mult cu apariţiile de OZN-uri din zilele noastre. S-au avansat două posibile explicaţii: fie vechile mărturii ascund aceleaşi vizite extraterestre pe care le consemnăm şi în prezent, într-un mod mai realist şi mai sistematic, fie este vorba despre o stare de spirit tipic umană, un fenomen psihic exprimat prin dorinţa de a crede în suprareal, în mister, a cărui expresie variază în timp şi se adaptează la contextul cultural al epocii.
