Pe 6 decembrie 2008, a murit fostul demnitar comunist, Paul Niculescu-Mizil, cel care a deţinut funcţii de conducere în elita comunistă între 1950 şi 1989, şi care a stat în închisoare după 1990, fiind acuzat de complicitate la genocid. Într-un interviu acordat cotidianului „Gardianul” în 1992, Niculescu-Mizil face câteva dezvăluiri incendiare despre rolul puterilor străine în Revoluţia din 1989. Iată câteva fragmente:
Reporter: Care a fost aportul dumneavoastră la Revoluţie?
Paul Niculescu-Mizil: (…)Rezultă cu claritate din procesele care au avut loc înainte de 17 decembrie că au existat acte de intervenţie militară, de trimiteri de agenţi străini, de armament în interiorul României, care au pus la cale evenimentele despre care s-a vorbit. Chiar eu însumi, în cuvântul meu de apărare, am arătat că pe lista aşa-ziselor victime ale Revoluţiei, din dosarul de acuzare figurau cetăţeni sovietici, maghiari cu domiciliul în fosta Uniune Sovietică şi Ungaria, care şi-au găsit sfârşitul în timpul acelor zile pe pământul românesc. Am cerut justiţiei să cerceteze ce hram purtau acei oameni atunci. De asemenea, în cursul proceselor de la Timişoara, s-au adus fapte de necontestat, care vorbesc despre prezenţa străină, cu preponderenta maghiara, în activităţile lui decembrie ’89.
Dar după aceea au apărut documente care sub nici o formă nu pot fi contestate. Am în vedere în primul rând cartea scrisă de ministrul de externe maghiar Gyula Horn, cu titlul “Delimitări”, publicată în Ungaria şi Germania. În această carte se recunoaşte textual ca autorităţile maghiare în acele zile au intervenit activ în România. Statul-Major al Armatei maghiare a avut legături, recunoscute în carte, cu forţe din interior. S-a invocat în mod oficial, în Consiliul de Securitate, necesitatea trimiterii de trupe în România. Dacă această măsură nu a fost luată în aceste zile, s-a datorat vetoului opus de reprezentantul Chinei în Consiliul de Securitate. În această carte sunt descrise contactele ministrului de externe maghiar şi ale înaltelor autorităţi maghiare cu ministrul de externe al Uniunii Sovietice de atunci, cu alte forţe de pe plan internaţional, pentru intervenţie în România. Este un document pe care eu l-am propus ca act probatoriu în procesul meu, dar s-a refuzat.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
