Hallucigenia sparsa, una dintre cele mai bizare creaturi care a trăit pe Pământ: un vierme cu picioare, ţepi pe spate şi cap care se confundă cu o coadă!

Una dintre cele mai bizare fosile găsite vreodată – o creatură sub formă de vierme, cu picioare, ţepi și un cap dificil de a fi distins de coada sa – şi-a găsit locul în „Arborele evolutiv al vieţii”, ea legându-se definitiv cu un grup de animale moderne. Creatura a primit numele de Hallucigenia sparsa, datorită aspectului său din altă lume, fiind considerată a fi o „inadaptată evolutiv„, deoarece nu era clar cum ar putea fi ea legată la grupurile moderne de animale.

Dar, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au descoperit o legătură importantă cu viermii de catifea din zilele noastre, un grup relativ mic de animale ce trăiesc în pădurile tropicale. Rezultatele sunt publicate in editia on-line a revistei „Nature”.  Şi asta pentru că locul lui Hallucigenia și a altor „viermi cu picioare„, cunoscuţi sub numele de lobopodieni, în arborele evolutiv al vieţii a fost foarte controversat, din cauza lipsei de caracteristici clare de legătură între ele şi animalele moderne.

Hallucigenia, care a fost identificată pentru prima dată în anii 1970, a dat bătăi oamenilor de ştiinţă. Tepii de pe spatele creaturii au fost inițial consideraţi a fi picioarele (şi invers), iar capul a fost confundat cu o coadă. Hallucigenia a trăit în urmă cu aproximativ 505 milioane ani în era cambriană. Aceste fosile particulare provin din șisturile Burgess din Munții Stâncoși din Canada, unul dintre cele mai bogate depozite fosile din lume din era cambriană.

Privite a fi parcă desprinse din filmele SF, viermii Hallucigenia au avut un șir de spini rigizi pe spate, precum și șapte sau opt perechi de picioare care se terminau în gheare. Animalele aveau între cinci și 35 de milimetri în lungime.

Un nou studiu a relevat faptul că ghearele creaturii sunt foarte apropiate de cele ale viermilor moderni de catifea, unde straturile de cuticulă (o substanță solidă similară unghiilor) sunt prinse una în interiorul celeilalte. Aceeași structură poate fi, de asemenea, observată şi la ghearele viermilor de catifea. În timp ce viermii Hallucigenia au fost suspectaţi de a fi strămoșii viermilor de catifea, caracteristicile definitorii care le legau au fost greu de găsit, iar ghearele lor nu au fost studiate în detaliu niciodată până în prezent.