Felicia Felix-Mentor, cea mai celebră femeie-zombi din istorie! A umblat ca zombi 29 de ani!

7.945 vizualizari

Felicia zombiFelicia Felix-Mentor a fost o femeie din Haiti despre care se crede că s-a transformat într-un zombi în prima parte a secolului al 20-lea. Ea a decedat în 1907, după o boală bruscă, despre care haitienii cred că ar fi caracteristică unei persoane ce este predispusă să se transforme într-un zombi.

În 1936, aşadar aproape 30 de ani mai târziu, o femeie în haine zdrențuite a fost găsită rătăcind pe străzi, aflându-se pe drumul către o fermă, pe care femeia pretindea că aparţinea tatălui ei. Proprietarii au identificat femeia ca fiind Felicia Felix-Mentor, crezută ca fiind moartă de mult timp; și soțul ei, Felix-Mentor, a confirmat, de asemenea, acest lucru. Din cauza sănătății ei precare, ea a fost trimisă la un spital de stat. Un medic care a intervievat-o a descris comportamentul ei:

„Avea izbucniri ocazionale de râs (…) foarte adesea ea vorbea despre ea la persoana a treia, fără niciun sens de discriminare. Pierduse orice simț al timpului și era destul de indiferentă față de lumea din jurul ei”.

Zombii, aceşti „morţi vii” reprezintă o expresie a credinţei haitiene în practicile religioase vodoo. Se spune că zombii sunt morţi aduşi la viaţă de preoţii vodoo, pentru a fi folosiţi ca sclavi tot restul vieţii lor mizerabile. Zombii se pot mişca, pot mânca, auzi şi vorbi, dar nu au memorie şi nu conştientizează starea în care se află. Deși vodooo este adesea asociat cu satanismul, Satana este rareori încorporată în tradițiile vodoo. Haitienii se roagă pentru spiritele rudelor sau pentru orice alt spirit pe care le face contactul cu ei.

Aşa cum arătam într-un articol din 2011 (Zombi există cu adevărat…şi ei sunt morţi înviaţi cu ciumăfaie), un doctor pretinde că a descoperit secretul zombilor. Mai întâi oamenii sunt „ucişi,” iar apoi sunt „înnebuniţi”, pentru ca minţile lor să fie maleabile. Adesea, un „vraci” local le dă în secret, medicamentele necesare. Vraciul (preotul vodoo) îşi „ucide” victimele cu un amestec din piele de broască râioasă şi peşte-balon. Acest amestec poate fi adăugat în mâncare sau frecat pe piele, în special pe pielea sensibilă de pe interiorul braţului, aproape de umăr. Victima pare în curând, să fi murit, având o respiraţie foarte lentă şi cu un puls slab. În Haiti oamenii sunt îngropaţi la foarte scurt timp după moarte, întrucât căldura şi lipsa mijloacelor de refrigerare provoacă o degradare rapidă a trupurilor. Lucrul acesta este foarte convenabil pentru procesul de „fabricare” a zombilor. La cel mult opt ore de la îngropare, corpul trebuie dezgropat, altfel victima va muri prin asfixiere. Victimele sunt apoi „înnebunite” prin hrănirea forţată cu o pastă făcută din ciumăfaie (plantă erbacee medicinală foarte toxică). Ciumăfaia rupe orice legătură cu realitatea, ştergând şi toate amintirile recente, astfel încât un zombi nu ştie ce zi este, unde se află şi, ceea ce e cel mai rău, nu ştie nici măcar cine este. Zombii, aflaţi acum într-o stare semi-permanentă de delir psihotic, sunt vânduţi pe plantaţiile de zahăr drept sclavi. Dacă par să-şi vină în fire, li se administrează, pur şi simplu, ciumăfaie.