Undeva în Oceanul Indian, la suficientă distanță de coasta sud-vestică a Australiei, se află o zonă de mari perturbații magnetice. La 72 de grade mai la est, aproape deasupra Noii Zeelande, mai este una. Iar în aceste zone au avut loc câteva evenimente paranormale, care cu greu ar putea fi încadrate la „fenomene naturale”.
Astfel, pe 11 iunie 1881, la 4 dimineața, vasul La Baccante naviga între Melbourne și Sydney (Australia). Doi martori au văzut un obiect care semăna cu un vas complet luminat, „un vapor fantomă strălucitor.” Este vorba de doi martori de excepție: erau cei doi fii ai prințului de Wales, unul din ei, viitorul rege al Angliei.
La miezul nopții de 24 februarie 1885, într-un punct situat între Yokohama și Victoria (Australia), căpitanul vasului Innerwich a fost trezit de secundul său, care a văzut ceva insolit pe cer. Căpitanul a venit pe punte și a văzut că cerul părea să fi luat foc. „În clipa următoare, a apărut, deasupra bărcii o mare masă în flăcări, care i-a orbit complet pe cei de față.” Această masă arzândă a căzut în mare. Probabil că era destul de mare, pentru că apa s-a ridicat și a lovit vasul, ca un val gigantic, zguduindu-l din toate încheieturile. Căpitanul, care era un bătrân lup de mare, a declarat că „spaima pe care le-a trezit-o acel spectacol nu se putea descrie în cuvinte.”
În jur de 3:30 dimineața (pe 12 august 1825), ofițerul de cart a rămas uimit să vadă că totul s-a luminat brusc în jurul său. Când s-a întors, el și camarazii lui au putut contempla spre est un mare corp rotund și luminos, care ieșea din ape, ridicat la șase grade, după care a căzut și a dispărut complet, efectuând apoi aceeași manevră a doua oară. Părea să fie de un roșu aprins, ca o ghiulea (de tun) și era cam de mărimea soarelui… Răspândea o lumină atât de orbitoare, încât se vedea chiar și un ac pe punte.