Este Iisus cu adevărat Mesia sau Mântuitorul aşteptat de poporul evreu?

Cuvântul „Mesia” înseamnă „Cel Uns”, numele dat Salvatorului promis care într-o zi va veni poporului lui Israel ca marele lor Mântuitor, ca Regele numit de către Dumnezeu însuşi. Marea majoritate a evreilor încă mai aşteaptă împlinirea acestor promisiuni din Vechiul Testament, când Mesia va veni să stabilească un regat mondial al păcii şi dreptăţii, centrat în jurul naţiunii alese, Israel.

Pe de altă parte, micul grup al evreilor, care au fost fondatorii creştinismului, erau convinşi de faptul că Iisus din Nazaret era Mesia. Numele de „Hristos” din limba greacă e echivalent cu „Mesia”, aşa că Iisus Hristos însemană de fapt „Iisus Mesia” sau „Iisus Alesul”. Ei au predicat acest adevăr cu atâta convingere şi putere, încât mulţi evrei mai târziu, dar şi o mare parte din alte naţiuni, au crezut în Iisus, atât ca Hristos, cât şi ca Domn şi Mântuitor al tuturor oamenilor.

Conform profeţiilor din Vechiul Testament, Mântuitorul trebuia să vină până în secolul I d.Hr.

Şi, într-adevăr, există multe motive pentru o asemenea credinţă. Profeţiile mesianice ale Vechiului Testament se regăseau complet în Domnul Iisus Hristos. Există sute de asemenea profeţii, astfel încât posibilitatea îndeplinirii lor accidentale pentru un om obişnuit este cu totul improbabilă.

Unele din aceste profeţii arată clar că Mesia trebuie să fi trăit în primul secol d.Hr. De exemplu, patriarhul Iacon spune în Geneza 49:10: „Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni împăciuitorul, Căruia se vor supune popoarele.” Numele de „împăciuitor” sau „Shiloh” este titlul lui Mesia şi profeţia statuează faptul că tribul lui Iuda va rămâne conducătorul Israelului până la venirea Mântuitorului. Profeţia trebuia să se îndeplinească până la distrugerea tribului lui Iuda şi a Ierusalimului (eveniment ce a avut loc în anul 70 d.Hr.).

Iisus Hristos, descendentul regelui David

În mod similar, promisiunea care a fost acordată regelui David conform căreia Mesia trebuie să fie unul dintre descendenţii săi, ca rege etern, cel despre care Dumnezeu a spus: „Acela va zidi casă numelui Meu şi Eu voi întări scaunul domniei lui în veci” (II Regi 7:13). Isaia a spus: „O Mlădiţă va ieşi din tulpina lui Iesei şi un Lăstar din rădăcinile lui va da” (Isaia 11:1), Iesei fiind tatăl lui David. Lăstar este un alt nume al Mesiei şi indică faptul că, chiar dacă va apărea din arborele genealogic a lui Iesei care a fost „tăiat”, un alt Lăstar va ieşi din rădăcinile sale. Evident, ultimul om cunoscut al acestei descendenţe va fi mult promisul Mesia.

Profeţia de mai sus s-a împlinit în Iisus. Tatăl Său vitreg, Iosif, făcea parte din linia regală a regelui David, şi astfel având dreptul legal la tron (vezi Matei 1:1-16: „Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi pe fraţii lui; Iuda a născut pe Fares şi pe Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram; Aram a născut pe Aminadav; Aminadav a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon; Salmon a născut pe Booz, din Rahav; Booz a născut pe Iobed, din Rut; Iobed a născut pe Iesei; Iesei a născut pe David regele; David a născut pe Solomon din femeia lui Urie; Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa; Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia; Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Iezechia; Iezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia; Iosia a născut pe Iehonia şi pe fraţii lui, la strămutarea în Babilon; După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel; Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor; Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud; Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iosif, logodnicul Mariei, din care S-a născut Iisus, Care se cheamă Hristos.”)

Mama lui Iisus, Fecioara Maria, a fost şi ea, de asemenea, o descendentă a regelui David, aşa cum putem afla în genealologia lui Luca 3:23-31: „Şi Iisus Însuşi era ca de treizeci de ani când a început (să propovăduiască), fiind, precum se socotea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, Fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, Fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, Fiul lui Iosua, fiul lui Matatia, fiul lui Semein, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda, Fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, Fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er, Fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Lorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, Fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim, Fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, Fiul lui Iesei”. Dar, chiar şi pe timpul lui Iisus era chiar imposibil să fie stabilită o moştenire legală sau biologică a oricărui pretendent la tronul lui David, întrucât toate înregistrările genealogice au fost distruse imediat după aceea.

Profeţia lui Daniel: Mesia trebuie să se nască înainte de distrugerea templului Ierusalimului

O profeţie chiar mai izbitoare despre Mesia găsim în Daniel 9:24-27: „Şaptezeci de săptămâni sunt hotărâte pentru poporul tău şi pentru cetatea ta cea sfântă până ce fărădelegea va trece peste margini şi se va pecetlui păcatul şi se va ispăşi nelegiuirea, până ce dreptatea cea veşnică va veni, vedenia şi proorocia se vor pecetlui şi se va unge Sfântul Sfinţilor. Să ştii şi să înţelegi că de la ieşirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului şi până la Cel-Uns – Cel-Vestit – sunt şapte săptămâni şi şaizeci şi două de săptămâni; şi din nou vor fi zidite pieţele şi zidul din afară, în vremuri de strâmtorare. Iar după cele şaizeci şi două de săptămâni, Cel-Uns va pieri fără să se găsească vreo vină în El, iar poporul unui domn va veni şi va dărâma cetatea şi templul. Şi sfârşitul cetăţii va veni prin potopul mâniei lui Dumnezeu şi până la capăt va fi război – prăpădul cel hotărât. Şi El va încheia un legământ cu mulţi într-o săptămână, iar la mijlocul săptămânii va înceta jertfa şi prinosul şi în templu va fi urâciunea pustiirii, până când pedeapsa nimicirii cea hotărâtă se va vărsa peste locul pustiirii”.

Profetul Daniel spune clar că Mesia va veni după 69 de „săptămâni” („sabbath”, adică 69 de ani sabbathici, care înseamnă exact 483 de ani) după decretul care a fost dat pentru reconstruirea Ierusalimului, care în acele vremuri se afla în ruine, căci regele Babilonului, Nebuchadnezzar, îl distrusese. Un asemenea decret a fost dat mai târziu de un rege pers. Deşi data decretului este oarecum incertă, dată limită a profeţiei trebuie să fi fost undeva în secolul I d.Hr. De fapt, el trebuie să fi fost înainte de distrugerea oraşului şi a templului Ierusalimului de către romani, în anul 70 d.Hr., căci în profeţie se spune clar: „Iar după cele şaizeci şi două de săptămâni, Cel-Uns va pieri fără să se găsească vreo vină în El, iar poporul unui domn va veni şi va dărâma cetatea şi templul” (Daniel 9:26). Deci, nu numai că Mesia trebuia să apară înaintea distrugerii templului, dar l trebuia să şi „piară” înaintea acestui eveniment.

Alte profeţii împlinite de Iisus

Este clar că nimeni altul decât Iisus n-ar fi putut împlini cele trei profeţii de mai sus. Aceste profeţii fac imposibilă aşteptarea unui alt Mesia viitor decât Iisus Hristos. Şi, desigur, există alte zeci de profeţii binecunoscute care se împlinesc în persoana lui Iisus Hristos:

– naşterea Sa va avea loc dintr-o fecioară: „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7:14);

– naşterea Sa va avea loc în Bethlehem: „Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei.” (Miheia 5:1);

– moartea Sa prin sacrificiu: „Dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre şi zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră şi prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat” (Isaia 53:5);

– crucificarea Sa: „Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat. Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele” (Psalmi 21:17-18);

– învierea Trupului Său: „Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea” (Psalmi 15:10).

Şi mai sunt multe alte profeţii din Vechiul Testament care s-au împlinit în Iisus Hristos şi care n-au fost discutate în acest articol. Probabilitatea ca toate aceste profeţii, independente unele de altele, să fie împlinite într-o singură persoană, ca Iisus, printr-o simplă întâmplare, este egală cu zero. Aşa că singura concluzie logică este următoare: doar Iisus poate fi Mesia, Mântuitorul, Domnul şi Dumnezeul.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.