Zeci, dacă nu sute de oameni de ştiinţă din lumea întreagă au recunoscut prezenţa energiei orgonice, chiar dacă i-au formulat alte denumiri. Franz Anton Mesmer a numit-o „magnetismul animal”, Charles von Reichenbach i-a spus „odyle”, Henri Bergson – „energia vitală”, Sigmund Freud – „libido”, iar marele psiholog William MacDougall a denumit-o „energie hormică”.
Numele consacrat de „energie orgonică” a fost inventat de psihologul Wilhelm Reich, unul din discipolii marelui Freud, care i-a oferit şi definiţia de „forţa creativă din natură”. Acest articol va prezenta, pe scurt, o scurtă istorie a descoperirii energiei orgonice de către William Reich, precum şi îi va descrie proprietăţile sale.
De la libido la energia orgonică
Fiind psihoanalist şi student al lui Freud, punctul de plecare al lui William Reich în descoperirea energiei orgonice a fost, bineîneţeles, conceptul freudian de „libido”. Libido-ul reprezintă dorinţa de satisfacere a instinctelor amoroase; Reich a dezvoltat conceptul de libido, concentrându-se asupra expresiei sale fizice şi a conţinutului psihologic, fiind capabil să demonstreze relaţia dintre minte şi corp. Mai departe, energia libido-ului a fost generalizată de către Reich, el extinzându-şi cercetările, dincolo de psihiatrie, în medicină şi biologie. Astfel, energia libido-ului a fost dezvoltată într-un concept mai concret de „bioelectricitate”, iar întrucât, cu timpul, s-a dovedit că aceasta nu are o natură electrică, i-a a fost redenumită ca „energie orgonică”.
Energia orgonică, prezentă în om, în atmosfera Pământului, dar şi în Univers
Deşi, iniţial, energia orgonică a fost descoperită în corpul uman, Reich a învăţat, prin diverse experimente, că ea există şi în atmosferă. Astfel, cu această descoperire, Reich a transcens graniţele biologiei şi a pătruns în domeniul meteorologiei şi fizicii atmosferice. Cu timpul, Reich a mai descoperit că energia orgonică se află şi în Univers, aşa că studiile sale au pătruns şi în domeniile astronomiei şi astrofizicii.
William Reich nu şi-a propus să facă „descoperiri geniale”, ci pur şi simplu observa şi experimenta zi de zi, studia cu abnegaţie, organiza faptele aşa cum ele apăreau, fără să le forţeze să se potrivească cu un anumit model. Ceea ce a descoperit el era faptul că aceeaşi energie din actul amoros, era prezentă şi în natură, şi în lucrurile vii şi nevii.
El a clasificat astfel energia orgonică descoperită:
1) În conştiinţă:
– în senzaţii;
– în emoţii;
– în percepţii;
– în gânduri
2) În viaţă:
– în mişcarea animalelor;
– în apariţia vieţii;
– în reproducţie;
– în evoluţie;
– în creştere
3) În atmosferă şi în procesele cosmice:
– în nori;
– în furtuni;
– în electricitatea atmosferică;
– în crearea materiei la orice scară (atomi, planete, stele, galaxii)
Proprietăţile energiei orgonice
Energia orgonică, forţa creativă din natură, nu este vreo formă de electromagnetism sau altă forţă fizică. Ea este specifică vieţii, dar viaţa este doar o manifestare particulară a sa. Următoarele proprietăţi ale energiei orgonice au fost deduse de către Reich, din experimentele sale:
1) Energia orgonică nu are masă. Întrucât energia orgonică nu are greutate sau masă, este foarte greu de măsurat cu ajutorul tehnicilor convenţionale.
2) Energia orgonică este prezentă peste tot. Energia orgonică umple spaţiul; ea este prezentă în diferite grade sau concentraţii, dar nu este absentă de nicăieri. Este prezentă şi în vid, în interiorul atmosferei terestre, dar şi în spaţiul cosmic. Din acest punct de vedere, se aseamănă cu eterul, de care atât de mult se vorbea în fizica dinaintea secolului al 20-lea.
3) Energia orgonică reprezintă mediul fenomenelor electromagnetice şi gravitaţionale. La fel ca eterul, energia orgonică reprezintă substratul celor mai fundamentale fenomene naturale. Ea reprezintă mediul în care lumina se mişcă, şi în care apar forţele electromagnetice şi gravitaţionale.
4) Energia orgonică se află în mişcare constantă. Continua mişcare a energiei orgonice paote fi observată în condiţii corespunzătoare. Sunt cel puţin două tipuri de mişcare specifică: o pulsaţie (sau o expansiune şi contracţie alternantă) şi o curgere normală de-a lungul unei direcţii curbe.
5) Energia orgonică contrazice legea entropiei. O enregie orgonică este atrasă de concentraţii mai mari de energie orgonică. Spre deosebire de căldură sau electricitate, care întotdeauna au direcţia de la un potenţial puternic la unul scăzut, energia orgonică curge de la un potenţial scăzut la unul puternic. Să luăm de exemplu căldura emisă de un radiator într-o cameră: ea pleacă de la radiator în cameră, şi nu se întoarce din cameră la radiator; acest proces este în concordanţă cu legea entropiei. Procesele orgonice funcţionează invers: concentraţiile mai mari de energie orgonică atrag concentraţiile mai mici de energie orgonică prezente în anumite zone.
6) Energia orgonică este responsabilă pentru procesele vii şi nevii din întreg Universul. Energia orgonică este responsabilă pentru lucrurile vii (pentru procesul învăţării şi pentru evoluţia de la speciile simple la cele complexe). În lucrurile nevii, energia orgonică este responsabilă pentru creşterea norilor şi a furtunilor din atmosferă, pentru creşterea galaxiilor şi a stelelor din ele. Energia orgonică formează unităţi orgonice care achiziţionează energie din mediul înconjurător, şi care au un ciclu de viaţă, ca naşterea, creşterea, maturitatea şi declinul.
7) Materia este creată din energia orgonică. Sub condiţii corespunzătoare, materia este creată din energia orgonică. Aceste condiţii nu sunt nici rare, şi nici neobşinuite, iar Reich credea că o materia nouă apare în continuu pe această planetă.
8 ) Energia orgonică este responsabilă pentru viaţă. Energia orgonică este energia vieţii, şi astfel ea este responsabilă pentru caracteristicile speciale ce diferenţează viul de neviu.
9) Curente separate de energie orgonică se pot atrage unele cu altele şi astfel să se suprapună. Funcţia de suprapunere este o formă fundamentală a procesului creativ. Suprapunerea energiilor orgonice în spaţiul liber poate da naştere la o spirală; spirala o putem observa şi în galaxiile spiralate, şi în uragane şi furtuni. Suprapunerea apare şi în timpul actului amoros, când două curente separate de energie se suprapun în timpul orgasmului.
10) Energia orgonică poate fi manipulată şi controlată cu ajutorul dispozitivelor orgonice. Primul dispozitiv de energie orgonică a fost construit în secolul 18 de către francezul Mesmer şi purta numele de „bacquet”. William Reich a dezvoltat câteva dispozitive pentru controlul energiei orgonice. Cel mai cunoscut dispozitiv este „acumulatorul de energie orgonică”, care are forma unei cutii şi conţine materiale metalice şi non-metalice.
Experimente care demonstrează existenţa energiei orgonice
1) Experimentul XX – Acest experiment se preocupă de tranziţia de la materia nevie la materia vie. Experimentul XX este realizat cu ajutorul unei ape bionice, o apă obţinută cu ajutorul energiei orgonice. Această soluţie este sterlizată sub presiune şi ţinută în containere sterile, care sunt îngheţate. La topire, aceste soluţii sterile prezintă, sub microscop, forme de celule vii.
2) Experimentul Oranur – consta în introducerea energiei nucleare, sub forma unui material radioactiv, în câmpuri puternice de energie orgonică. Rezultatul a fost o răspândire extrem de largă în atmosferă a energiei rezultate, pe o zonă de mii de ori mai mare decât cea în care a avut loc experimentul. Acest lucru a putut fi observat cu ajutorul contoarelor Geiger care a măsurat un nivel periculos de radiaţii.
Dar poate cel mai faimos experiment al lui Reich a fost acela prin care s-a demonstrat că dispozitivele orgonice pot influenţa vremea. Despre acest experiment incitant, puteţi citi într-un articol viitor.
Pentru a avea parte de această energie orgonică, vă invităm să comandaţi şi să purtaţi PANDANTIVELE ORGONICE ALMEEA. Create pe baza descoperirilor doctorului Wilhelm Reich si a principiilor orgonice formulate de catre acesta si alti numerosi cercetatori care i-au calcat pe urme, pandantivele Almeea contin cipsuri metalice, un fir de cupru curbat sub forma de moneda, un cristal sau mai multe pietricele de cristal de stanca, toate incorporate intr-o cantitate suficienta de rasina sintetica, pentru a forma pandantivul perfect. Pentru a comanda aceste pandantive minunate, vizitaţi site-ul PANDANTIVELE ALMEEA.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Zeci, dacă nu sute de oameni de ştiinţă din lumea întreagă au recunoscut prezenţa energiei orgonice, chiar dacă i-au formulat alte denumiri. Franz Anton Mesmer a numit-o „magnetismul animal”, Charles von Reichenbach i-a spus „odyle”, Henri Bergson – „energia vitală”, Sigmund Freud – „libido”, iar marele psiholog William MacDougall a denumit-o „energie hormică”.
Proprietăţile energiei orgonice
