În 1983, Peter Ramster, psiholog şi sceptic în privinţa existenţei vieţii anterioare, a fost prezent într-un film documentar împreună cu patru femei care îşi povesteau experienţele dintr-o existenţă anterioară. Una dintre ele îşi amintea de viaţa pe care o dusese în Somerset, Anglia, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Când a fost condusă în satul despre care vorbea -unde nu mai fusese niciodată în viaţa actuală – a identificat reperele locale, unele dintre ele date uitării. Mai mult chiar, s-a văzut că ştie foarte bine legendele locale, cunoaşte dialectele şi familiile.
Pentru o serie de oameni, descrierile coerente şi închegate ale diverselor locaţii oferite de copiii foarte mici par să fie extrem de convingătoare. Un caz de referinţă în acest sens este cel al lui Shanti Deva. În 1930, pe când avea patru ani, Shanti le-a spus părinţilor ei că trăise cândva într-un loc numit Muttra, avusese trei copii şi murise la naştere, iar numele ei anterior fusese Ludgi.
La insistenţele copilului, familia din Delhi a început să facă cercetări. Au descoperit că există într-adevăr un sat Muttra şi că o femeie pe nume Ludgi murise de curând acolo. Când a fost dusă în acel sat, Shanti a început să vorbească imediat în dialectul local şi i-a recunoscut pe soţul şi pe copiii ei din viaţa anterioară. A făcut chiar douăzeci şi patru de afirmaţii care se potriveau cu faptele reale, performanţă cu totul impresionantă pentru un copil în vârstă de patru ani şi imposibil de falsificat.