De ce ruşii îşi comemorează cu mândrie criminalii?
În anul 2002 Poşta Rusă a emis o serie de mărci poştale, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Serviciului de contraspionaj sovietic şi a aşa-zişilor săi „eroi”: Artur Artuzov, Serghei Puziţki, Vladimir Styrne şi Vsevolod Baliţki. Aceşti oameni nu au fost soldaţi sau astronauţi, ci patru dintre cei mai brutali şi nemiloşi torţionari pe care i-a avut Stalin. După cum remarca unul dintre numeroşii biografi ai lui Stalin, Donald Rayfield: „Imaginaţi-vă ce scandal ar fi dacă Germania ar emite timbre comemorându-i pe Reinhard Heydrich, Heinrich Himmler şi Adolf Eichman.” Rayfield consemnează şi că, deşi nimeni din Germania nu fumează ţigări „Auschwitz”, marca Belomorkanal din Rusia poartă acelaşi nume cu unul dintre lagărele unde au fost exterminaţi 100 000 de oameni. La fel de surprinzător este oraşul Derjinsk, cel mai poluat oraş din Rusia, care încă poartă numele lui Felix Derjinski, monstruosul şef al poliţiei secrete sovietice.
Pentru că, dacă Germania a trecut printr-o perioadă de mărturisire şi recunoaştere a crimelor comise sub Hitler, Rusia nu a recunoscut niciodată pe deplin teroarea exercitată asupra propriilor cetăţeni de către cel mai crud despot ai ei. Stalin. În loc să facă acest lucru, crimele lui sunt în general ignorate; el este amintit şi păstrat în sufletul poporului rus ca fiind conducătorul lui în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Filosoful şi poetul american George Santayana a avertizat: „Cei ce nu-şi amintesc trecutul sunt condamnaţi să repete greşelile.”
În ultimii ani, au existat semnale că Stalin este obiectivul unui soi de reabilitare şi mulţi ruşi vârstnici, confruntaţi cu provocările unei societăţi deschise şi ale liberei iniţiative economice, privesc înapoi cu nostalgie la regimul său. Oricare ar fi fost greşelile lui, spun ei, în acele zile Rusia era o mare naţiune militară care, cu preţul unor costuri uriaşe pentru ea, a învins invadatorii germani. Argumentul este de înţeles, pentru că necunoscând niciodată libertatea sub un şir de ţari sau sub regimurile comuniste ale lui Lenin şi Stalin, Rusiei îi lipseşte o experienţă pe termen lung a democraţiei tradiţionale.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
În anul 2002 Poşta Rusă a emis o serie de mărci poştale, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Serviciului de contraspionaj sovietic şi a aşa-zişilor săi „eroi”: Artur Artuzov, Serghei Puziţki, Vladimir Styrne şi Vsevolod Baliţki. Aceşti oameni nu au fost soldaţi sau astronauţi, ci patru dintre cei mai brutali şi nemiloşi torţionari pe care i-a avut Stalin. După cum remarca unul dintre numeroşii biografi ai lui Stalin, Donald Rayfield: „Imaginaţi-vă ce scandal ar fi dacă Germania ar emite timbre comemorându-i pe Reinhard Heydrich, Heinrich Himmler şi Adolf Eichman.” Rayfield consemnează şi că, deşi nimeni din Germania nu fumează ţigări „Auschwitz”, marca Belomorkanal din Rusia poartă acelaşi nume cu unul dintre lagărele unde au fost exterminaţi 100 000 de oameni. La fel de surprinzător este oraşul Derjinsk, cel mai poluat oraş din Rusia, care încă poartă numele lui Felix Derjinski, monstruosul şef al poliţiei secrete sovietice.
